17 definiții pentru perspectivă perșpectiv


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

perspecti1 sf [At: DESEN. ARH. 5/22 / Pl: ~ve / E: fr perspective] 1 Reprezentare a unui corp din spațiu pe o suprafață, prin proiecție conică sau paralelă. 2 (Îlav) În ~ Respectând regulile de reprezentare a obiectelor în spațiu, ținând seama de depărtarea relativă a obiectelor. 3 Disciplină care se ocupă cu studiul metodelor folosite pentru realizarea perspectivei1 (1). 4 (Pan) Procedeu de compoziție a unei opere literare. 5 Fel particular de a vedea lucrurile. 6 Aspect sub care se prezintă lucrurile. 7 Punct de vedere. 8 Aspect pe care îl capătă un peisaj, o scenă, un obiect văzut din depărtare Si: (înv) prospect. 9 Priveliște. 10 Posibilitate a realizării sau a desfășurării în viitor a unui plan, a unei acțiuni, a unui fenomen etc. 11 (Mpl) Ceea ce poate ajunge cineva sau ceva în viitor Vz șansă. 12 Posibilități de viitor Vz șansă. 13-14 (Îljv) În ~ (Care este) pe cale sau cu șanse de a se îndeplini în viitor.

perspecti2 sf [At: TEODOROVICI, P. 114/23 / V: perspectiv (Pl: ~ve) sn, ~rșpectiv (Pl: ~uri) sn / Pl: ~ve / E: ger Perspektiv] (Înv) Ochean1. corectată

PERSPECTÍVĂ, perspective, s. f. 1. Reprezentare tridimensională prin desen a unui corp din spațiu pe o suprafață plană. ◊ În perspectivă = respectând regulile de reprezentare a obiectelor în spațiu, ținând seama de depărtarea relativă a obiectelor. ♦ Disciplină care se ocupă cu studiul metodelor folosite pentru realizarea perspectivei (1). ♦ Fig. Fel particular de a vedea lucrurile, aspect sub care se prezintă lucrurile; punct de vedere. 2. Privire generală, aspect general asupra unui peisaj, a unei scene sau a unui obiect văzute din depărtare; priveliște. 3. Fig. Ceea ce se întrevede ca posibil, realizabil în viitor; posibilitate de dezvoltare, de realizare în viitor a ceva sau a cuiva. ◊ Loc. adj. și adv. În perspectivă = (care este) pe cale sau cu șanse de a se îndeplini în viitor. 4. Ceea ce poate ajunge cineva în viitor; posibilitate de dezvoltare a cuiva. – Din fr. perspective.

PERSPECTÍVĂ, perspective, s. f. 1. Reprezentare tridimensională prin desen a unui corp din spațiu pe o suprafață plană. ◊ În perspectivă = respectând regulile de reprezentare a obiectelor în spațiu, ținând seama de depărtarea relativă a obiectelor. ♦ Disciplină care se ocupă cu studiul metodelor folosite pentru realizarea perspectivei (1). ♦ Fig. Fel particular de a vedea lucrurile, aspect sub care se prezintă lucrurile; punct de vedere. 2. Privire generală, aspect general asupra unui peisaj, a unei scene sau a unui obiect văzute din depărtare; priveliște. 3. Fig. Ceea ce se întrevede ca posibil, realizabil în viitor; posibilitate de dezvoltare, de realizare în viitor a ceva sau a cuiva. ◊ Loc. adj., adv. În perspectivă = (care este) pe cale sau cu șanse de a se împlini în viitor. – Din fr. perspective.

PERSPECTÍVĂ, perspective, s. f. 1. Imagine obținută prin proiectarea unui obiect pe un tablou, în general plan, folosind raze proiectante sau paralele. În atmosfera acestui mic interior burghez e ceva înghețat ca într-un interior cu perspective răsturnate. CAMIL PETRESCU, T. II 50. 2. Privire generală asupra unui peisaj sau a unui obiect văzut din depărtare; p. ext. priveliște. Simțeam cum mi se încheagă în minte o icoană tristă într-o perspectivă nesfîrșită de toamnă. SADOVEANU, O. VI 528. Eram între nori și pămînt și de jur împrejur, pe variația infinită a imensei perspective, se risipeau umbrele norilor și strălucirea soarelui. GALACTION, O. I 346. ◊ Fig. Este o caracteristică a creației sale mai noi, metoda povestirii din propriul unghi de om cult, interpretînd cu noțiunile sale oamenii, întimplările și locurile, privindu-le dintr-o perspectivă superioară. VIANU, A. P. 237. 3. Ceea ce se întrevede ca posibil în viitor. Moartea unui deputat dintr-o regiune romînească îi deschidea din nou perspectiva candidaturii. VORNIC, P. 161. La întoarcerea mea, voi avea mult de cetit și această perspectivă mă bucură. ALECSANDRI, S. 51. ♦ Posibilitate de dezvoltare în viitor a cuiva. Cum nu ai tu, la fel nu am nici eu, aici, vreo perspectivă. PAS, Z. I 298. Alți devotați tineri... aveau aceeași perspectivă: lipsa și oftiga. NEGRUZZI, S. I 345. ◊ Loc. adj. și adv. În perspectivă = pe cale sau cu șanse de a se îndeplini în viitor. Lumea trecutului se scufundă; o lume nouă e în perspectivă. SADOVEANU, E. 18. Deșteptarea populară a conștiințelor naționale și necesitatea în perspectivă de nouă combinațiuni politice. GHICA, A. 32.

PERSPECTÍVĂ s.f. 1. Imagine obținută prin proiectarea unui obiect pe o suprafață plană, folosind raze proiectate divergente sau paralele. ♦ Disciplină care studiază metodele folosite pentru construirea acestor imagini. 2. Aspect pe care îl are un peisaj, un obiect etc. văzut din depărtare; priveliște cu un asemenea aspect. ♦ Bulevard mare în linie dreaptă. 3. Posibilitatea realizării sau a desfășurării în viitor a unei acțiuni, a unui plan etc. ♦ (De obicei la pl.) Ceea ce poate ajunge cineva în viitor; posibilități de viitor. [< fr. perspective, cf. lat. perspectiva < per – prin, spectio – privire].

PERSPECTÍVĂ ~e f. 1) Aspect agreabil al unui colț de natură văzut de la o anumită distanță. 2) Aspect al unui obiect văzut din depărtare. ~a porților orașului. 3) Modalitate de interpretare; punct de vedere. Fenomen social cercetat în ~ istorică. 4) mat. Reprezentare tridimensională a unui obiect, reprodusă la scară diferită pe o suprafață plană, păstrând proporția dintre dimensiunile obiectului. 5) fig. Posibilitate de dezvoltare sau de realizare în viitorul apropiat. ◊ În (sau cu) ~ în (sau cu) viitor. [G.-D. perspectivei] /<fr. perspective

perspectivă f. 1. arta de a reprezenta obiecte după diversele aspecte ce produce depărtarea; 2. aspectul obiectelor văzute la distanță: o perspectivă încântătoare; 3. fig. eveniment posibil în viitor: orice soldat are perspectiva de a ajunge general; în perspectivă, la o depărtare oarecare, fig. în viitor.

perspectiv1 sn vz perspectivă2

perșpectiv sn vz perspectivă2

*perspectív, -ă adj. (lat. perspectivus, d. perspícere, -spectum, a privi pin, a privi adînc. V. re-spectiv). Pict. Care arată un obĭect în perspectivă: plan, desemn perspectiv. Relativ la perspectivă: efectu perspectiv. Perspectivă f., pl. e (nlat. perspectiva, subînț. ars, artă). Arta de a reprezenta obĭectele după diversele aspecte ale depărtăriĭ și pozițiuniĭ: legile perspectiveĭ. Aspect, priveliște: frumoasa perspectivă a munților, a măriĭ. Perspectivă lineară, aceĭa care regulează direcțiunea și dimensiunea liniilor. Perspectivă aeriană, figurată pin degradarea colorilor. Fig. Lucru plăcut (orĭ neplăcut) care ți se poate întîmpla, pe care-l sperĭ (saŭ de care te temĭ): orĭ-ce soldat are perspectiva de a ajunge general, în această carieră n’aĭ nicĭ nicĭ o perspectivă, o urîtă perspectivă îl așteaptă pe acest cartofor. În perspectivă, într’un viitor apropiat: el e profesor universitar în perspectivă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

perspectívă s. f., g.-d. art. perspectívei; pl. perspectíve

perspectívă s. f., g.-d. art. perspectívei; pl. perspectíve


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PERSPECTÍVĂ s. 1. priveliște, vedere, (înv. și reg.) priveală, (înv.) prospect. (Avem o ~ minunată spre mare.) 2. viziune. (Are o ~ clară asupra dezvoltării economice.) 3. viitor. (Plan de ~.) 4. (înv.) prospect, (fig.) orizont. (Ce ~ are acest tânăr?)

PERSPECTÍVĂ s. v. binoclu, ochean.

PERSPECTI s. 1. priveliște, vedere, (înv. și reg.) priveală, (înv.) prospect. (Avem o ~ minunată spre mare.) 2. viziune. (Are o ~ clară asupra dezvoltării economice.) 3. (înv.) prospect, (fig.) orizont. (Ce ~ are acest tînăr?) erată

perspecti s. v. BINOCLU. OCHEAN.

Intrare: perspectivă
perspectivă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perspecti
  • perspectiva
plural
  • perspective
  • perspectivele
genitiv-dativ singular
  • perspective
  • perspectivei
plural
  • perspective
  • perspectivelor
vocativ singular
plural
perșpectiv
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.