16 definiții pentru perniță periniță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

perniță sf [At: CARAGIALE, O. II, 107 / V: (pop) ~rin~ / Pl: ~țe / E: pernă + -iță] 1-6 (Șhp) Pernă (1-2, 8) (mică) Si: pernuță (1-6), (pop) pernioară (1-6), pernișoară (1-6), (reg) modiță (1-6), perinel (1-6), perinucă (1-6). 7 (Spc) Puișor. 8 (Șîs ~ de ace) Săculeț de diferite forme, umplut cu câlți, vată, nisip etc. în care se înfig, pentru a fi păstrate, ace și bolduri Si: pernuță, (reg) pernucă. 9 Piesă confecționată din vată de croitorie, care se aplică la umerii unor sacouri, paltoane, taioare, pentru a da îmbrăcămintei respective forma corespunzătoare umărului. 10 (Șîs ~ de ungere) Un fel de perniță confecționată din țesătură de lână sau de bumbac, cusută cu sârmă subțire de cupru, montată în cutia de osie inferioară a vehiculelor de cale ferată și folosită la ungerea fusului osiilor. 11 Mică pernă care se pune sub șa Si: (pop) pernioară. 12 (Reg; îf periniță) Ochelari de cai. 13 (Îf perinița) Dans popular în care un băiat iese în centrul horei, își alege din horă o fată cu care îngenunchiază pe o pernă sau pe o batistă și o sărută, fata urmând să facă același lucru cu alt băiat Si: (reg) perinel (7). 14 (Îf perinița) Melodie după care se execută acest dans Si: (reg) perinel (8). 15 (Reg; îf periniță) Prăjitură nedefinită mai îndeaproape.

PERNÍȚĂ, pernițe, s. f. I. 1. Diminutiv al lui pernă (1); pernuță (1), pernioară, pernișoară; spec. puișor. 2. (Urmat adesea de determinarea „de ace”) Săculeț de diferite forme, umplut cu câlți, vată, nisip etc., în care se înfig, pentru a fi păstrate, ace și bolduri; pernuță (2). ♦ Piesă confecționată din vată de croitorie, care se aplică la umerii unor obiecte de îmbrăcăminte (sacouri, paltoane, taioare) pentru a da îmbrăcămintei respective forma corespunzătoare umărului. ♦ Mică pernă (1) confecționată din țesătură de lână sau de bumbac, cusută cu sârmă subțire de cupru, montată în cutia de osie inferioară a vehiculelor de cale ferată și folosită la ungerea fusului osiilor. II. (În forma periniță) Dans popular în care un băiat iese în centrul horei, își alege din horă o fată cu care îngenunchează (pe o pernă sau o batistă) și o sărută, fata urmând să facă în continuare același lucru cu alt băiat; melodie după care se execută acest dans. [Var.: periníță s. f.] – Pernă + suf. -iță.

PERNÍȚĂ, pernițe, s. f. I. 1. Diminutiv al lui pernă (1); pernuță (1), pernioară, pernișoară; spec. puișor. 2. (Urmat adesea de determinarea „de ace”) Săculeț de diferite forme, umplut cu câlți, vată, nisip etc., în care se înfig, pentru a fi păstrate, ace și bolduri; pernuță (2). ♦ Piesă confecționată din vată de croitorie, care se aplică la umerii unor obiecte de îmbrăcăminte (sacouri, paltoane, taioare) pentru a da îmbrăcămintei respective forma corespunzătoare umărului. ♦ Mică pernă (1) confecționată din țesătură de lână sau de bumbac, cusută cu sârmă subțire de cupru, montată în cutia de osie inferioară a vehiculelor de cale ferată și folosită la ungerea fusului osiilor. II. (În forma periniță) Dans popular în care un băiat iese în centrul horei, își alege din horă o fată cu care îngenunchează (pe o pernă sau o batistă) și o sărută, fata urmând să facă în continuare același lucru cu alt băiat; melodie după care se execută acest dans. [Var.: periníță s. f.] – Pernă + suf. -iță.

PERNÍȚĂ, pernițe, s. f. (Și în forma periniță) 1. Diminutiv al lui pernă (1). Fată-mare, logodită, Cu toată zestrea gătită, Cu pernițe prinse-n ace. TEODORESCU, P. P. 206. 2. (Mai ales articulat) Numele unui dans popular. Cine joacă perinița Să sărute pe lelița. POP. – Variantă: periníță s. f.

PERNÍȚĂ ~e f. (diminutiv de la pernă) 1) Obiect în formă de pernă mică (de obicei atârnat în cui) în care se înfig acele pentru a nu se pierde. 2) Piesă de croitorie, confecționată din vată, care se aplică la umerii unor obiecte de îmbrăcăminte. 3) v. PERINIȚĂ. [G.-D. perniței] /pernă + suf. ~iță

perniță f. pernă mică, în special de înfipt ace.

perníță și -úță f., pl. e (d. pernă). Pernă mică, maĭ ales aceĭa în care se țin înfipte acele de cusut.

PERINÍȚĂ s. f. v. perniță.

PERINÍȚĂ s. f. v. perniță.

PERINÍȚĂ s. f. v. perniță.

PERINÍȚĂ ~e f. mai ales art. 1) Dans popular executat în cerc într-un tempo vioi, în care o fată iese în centru, ținând în mână o batistă, își alege un băiat cu care îngenunchează pe această batistă și îl sărută, urmând ca băiatul să-și aleagă altă fată și să repete aceleași acțiuni. 2) Melodie după care se execută acest dans. /<sb. perină + suf. ~iță


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

perníță s. f., g.-d. art. perníței; pl. perníțe

perníță s. f., g.-d. art. perníței; pl. perníțe

!periníța (dans) s. f. art., neart. periníță, g.-d. art. periníței; pl. periníțe

periníța (dans) s. f., art. g.-d. periníței


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PERNÍȚĂ s. v. pernuță.

PERNIȚĂ s. pernuță, pui, puișor, puiuț, (pop.) pernioară, pernișoară, (reg.) perinel, (Mold.) coltuc, (prin Munt.) fultuc, (prin Mold.) modiță.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

perinița, joc* popular românesc, de largă răspândire, intrat actualmente în circuitul internațional. Inițial dans ritual din ceremonialul nupțial, a devenit un joc social. P. este o horă (1) în desfășurarea căreia un dansator (dansatoare) purtând în mână o batistă și aflat în centrul cercului își alege o parteneră (partener) cu care se sărută după ce au dansat împreună: rolurile apoi se schimbă. Sin.: perina.

Intrare: perniță
perniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perniță
  • pernița
plural
  • pernițe
  • pernițele
genitiv-dativ singular
  • pernițe
  • perniței
plural
  • pernițe
  • pernițelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • periniță
  • perinița
plural
  • perinițe
  • perinițele
genitiv-dativ singular
  • perinițe
  • periniței
plural
  • perinițe
  • perinițelor
vocativ singular
plural