15 definiții pentru permuta

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PERMUTA, permut, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) muta în altă parte cu serviciul, cu slujba; a (se) transfera. 2. Tranz. (Mat.; Lingv.) A efectua o permutare (2). – Din fr. permuter, lat. permutare.

PERMUTA, permut, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) muta în altă parte cu serviciul, cu slujba; a (se) transfera. 2. Tranz. (Mat.; Lingv.) A efectua o permutare (2). – Din fr. permuter, lat. permutare.

permuta vt [At: ASACHI, ap. CONTRIBUȚII, III, 149 / V: (reg) prem~ / Pzi: permut / E: fr permuter, lat permutare] 1-2 (Mat; Lin) A efectua o permutare (1-2). 3 A muta în altă parte cu serviciul Si: a transfera, (înv) a premutarisi.

PERMUTA, permut, vb. I. Tranz. (Astăzi rar) A muta un funcționar dintr-o instituție în alta; a transfera. Sînt impiegat, În veci mutat și permutat Și prea mutat! ALECSANDRI, T. 111. ♦ (Mat.) A efectua o permutare (2).

PERMUTA vb. I. tr. (Liv.) A transfera un funcționar. ♦ (Mat.) A efectua o permutare (2). [P.i. permut. / < fr. permuter, lat., it. permutare].

PERMUTA vb. tr. 1. a muta pe cineva cu serviciul, a transfera. 2. a efectua o permutare (2). (< fr. permuter, lat. permutare)

A PERMUTA permut tranz. 1) A face să se permute. 2) mat. (elemente) A schimba locurile între ele. /<fr. permuter, lat. permutare

A SE PERMUTA mă permut intranz. A trece (cu serviciul) dintr-un loc în altul. /<fr. permutter, lat. permutare

permutà v. 1. a schimba o funcțiune, un grad cu altul; 2. a se substitui unul altuia: literele se pot permuta.

premuta v vz permuta

*permút, a v. tr. (lat. permúto, -áre. M. mut). Mut un funcționar (transfer), o instituțiune dintr’un oraș într’altu: el a fost permutat, acest regiment e permutat în capitală. V. refl. Fac să fiŭ permutat: el s’a permutat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

permuta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. permut, 2 sg. permuți, 3 permu; conj. prez. 1 sg. să permut, 3 să permute

permuta (a ~) vb., ind. prez. 3 permu

permuta vb., ind. prez. 1 sg. permut, 3 sg. și pl. permu

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PERMUTA vb. v. muta.

PERMUTA vb. a (se) muta, a (se) strămuta. a (se) transfera, (înv.) a (se) premutarisi. (S-a ~ cu slujba la Bacău.)

Intrare: permuta
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • permuta
  • permutare
  • permutat
  • permutatu‑
  • permutând
  • permutându‑
singular plural
  • permu
  • permutați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • permut
(să)
  • permut
  • permutam
  • permutai
  • permutasem
a II-a (tu)
  • permuți
(să)
  • permuți
  • permutai
  • permutași
  • permutaseși
a III-a (el, ea)
  • permu
(să)
  • permute
  • permuta
  • permută
  • permutase
plural I (noi)
  • permutăm
(să)
  • permutăm
  • permutam
  • permutarăm
  • permutaserăm
  • permutasem
a II-a (voi)
  • permutați
(să)
  • permutați
  • permutați
  • permutarăți
  • permutaserăți
  • permutaseți
a III-a (ei, ele)
  • permu
(să)
  • permute
  • permutau
  • permuta
  • permutaseră
verb (VT3)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • premuta
  • premutare
  • premutat
  • premutatu‑
  • premutând
  • premutându‑
singular plural
  • premu
  • premutați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • premut
(să)
  • premut
  • premutam
  • premutai
  • premutasem
a II-a (tu)
  • premuți
(să)
  • premuți
  • premutai
  • premutași
  • premutaseși
a III-a (el, ea)
  • premu
(să)
  • premute
  • premuta
  • premută
  • premutase
plural I (noi)
  • premutăm
(să)
  • premutăm
  • premutam
  • premutarăm
  • premutaserăm
  • premutasem
a II-a (voi)
  • premutați
(să)
  • premutați
  • premutați
  • premutarăți
  • premutaserăți
  • premutaseți
a III-a (ei, ele)
  • premu
(să)
  • premute
  • premutau
  • premuta
  • premutaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

permuta, permutverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.