14 definiții pentru peregrinaj peregrinagiu pelegrinagiu pelegrinaj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PEREGRINÁJ, peregrinaje, s. n. (Rar) 1. Pelerinaj. 2. Peregrinare. [Var.: (înv.) peregrinágiu s. n.] – Peregrin + suf. -aj. Cf. it. pellegrinaggio.

PEREGRINÁJ, peregrinaje, s. n. (Înv.) 1. Pelerinaj. 2. Peregrinare. [Var.: (înv.) peregrinágiu s. n.] – Peregrin + suf. -aj. Cf. it. pellegrinaggio.

PEREGRINÁJ, peregrinaje, s. n. (Învechit; și în forma peregrinagiu) Pelerinaj. De cîte ori am urcat muntele Arnotei, unde mormîntul lui [Matei Basarab]... stă ascuns într-o modestă capelă, aleasă chiar de dînsul pentru ultimu-i locaș, am simțit în mine cucernica mulțumire ce inspiră credincioșilor un peregrinagiu la locurile sfinte. ODOBESCU, S. I 439. Îmi pare bine că te-ai întors sănătos din peregrinagiile ce ai făcut la munți și peste munți. ALECSANDRI, S. 110. – Variantă: peregrinágiu s. n.

PEREGRINÁJ s.n. 1. (Liv.) Pelerinaj. 2. Peregrinare. [Cf. it. pellegrinaggio].

PEREGRINÁJ s. n. peregrinare. (după it. pellegrinagio)

PEREGRINÁJ ~e n. rel. Călătorie făcută de credincioși într-un loc considerat sfânt; hagialâc; pelerinaj. /peregrin + suf. ~aj

PEREGRINÁGIU s. n. v. peregrinaj.

PEREGRINÁGIU s. n. v. peregrinaj.

PEREGRINÁGIU s. n. v. peregrinaj.

pelegrinagiu sn vz peregrinaj

pelegrinaj sn vz peregrinaj

peregrinagiu sn vz peregrinaj


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

peregrináj (călătorie lungă) (rar) (-re-gri-) s. n., pl. peregrináje

peregrináj s. n. (sil. -gri-), pl. peregrináje


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PEREGRINÁJ s. v. pelerinaj.

Intrare: peregrinaj
peregrinaj substantiv neutru
  • silabație: -gri-
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peregrinaj
  • peregrinajul
  • peregrinaju‑
plural
  • peregrinaje
  • peregrinajele
genitiv-dativ singular
  • peregrinaj
  • peregrinajului
plural
  • peregrinaje
  • peregrinajelor
vocativ singular
plural
peregrinagiu substantiv neutru
substantiv neutru (N54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peregrinagiu
  • peregrinagiul
  • peregrinagiu‑
plural
  • peregrinagii
  • peregrinagiile
genitiv-dativ singular
  • peregrinagiu
  • peregrinagiului
plural
  • peregrinagii
  • peregrinagiilor
vocativ singular
plural
pelegrinagiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pelegrinaj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)