PENETRA, penetrez, vb. I. Tranz. și intranz. A pătrunde. – Din fr. pénétrer, lat. penetrare.

penetra [At: MARIN, F. 4/26 / Pzi: ~rez, 3 și (înv) penetră / E: fr pénétrer, lat penetrare] (Liv) 1-4 vti A pătrunde (în adâncime sau) până în partea opusă. 5 vr (Spc; d. două corpuri sau două suprafețe) A se întrepătrunde intersectându-se după linii frânte sau curbe. 6 vi (D. lumină, căldură) A se răspândi în ceva. 7 vi (D. minte) A înțelege în profunzime o idee.

PENETRA, penetrez, vb. I. Tranz. și intranz. (Livr.) A pătrunde. – Din fr. pénétrer, lat. penetrare.

PENETRA, penetrez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A pătrunde.

PENETRA vb. I. tr. A pătrunde, a trece prin. [Cf. fr. pénétrer, it., lat. penetrare].

PENETRA vb. tr. a pătrunde, a străbate, a trece prin. (< fr. pénétrer, lat. penetrare)

A PENETRA ~ez 1. tranz. (medii, obiecte sau organisme) A parcurge dintr-o parte în alta; a străbate. 2. intranz. A intra (într-un mediu), avansând cu greu; a pătrunde; a răzbate; a răzbi. /<fr. pénétrer, lat. penetrare

penetra (a ~) (desp. -ne-tra) vb., ind. prez. 1 sg. penetrez, 3 penetrează; conj. prez. 1 sg. să penetrez, 3 să penetreze corectat(ă)

penetra (-ne-tra) vb., ind. prez. 3 penetrează

penetra vb. (sil. -tra), ind. prez. 1 sg. penetrez, 3 sg. și pl. penetrează

PENETRA vb. v. pătrunde, răzbate, răzbi, străbate, străpunge, trece.

penetra vb. v. PĂTRUNDE. RĂZBATE. RĂZBI. STRĂBATE. STRĂPUNGE. TRECE.