13 definiții pentru penar penal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PENÁR, penare, s. n. Cutioară paralelipipedică în care școlarii își țin creioanele, penițele, gumele etc. – După germ. Pennal.

PENÁR, penare, s. n. Cutioară paralelipipedică în care școlarii își țin creioanele, penițele, gumele etc. – După germ. Pennal.

penar sn [At: BARCIANU / V: ~al / Pl: ~e / E: ger Pennal] Cutie paralelipipedică de lemn, de metal, de material plastic etc., de obicei prevăzută cu despărțituri, în care se păstrează stilouri, pixuri, creioane etc.

PENÁR, penare, s. n. Cutioară lunguiață de lemn, de obicei cu despărțituri, în care. școlarii își țin rechizitele de scris (toc, creioane, penițe, gumă etc.). – Variantă: penál s. n.

PENÁR s.n. Cutiuță în care se păstrează penițele, tocurile, creioanele etc. [Var. penal s.n. / după germ. Pennal].

PENÁR s. n. cutiuță în care se păstrează penițele, creioanele etc.; plumieră. (după germ. Pennal)

PENÁR ~e n. Cutiuță dreptunghiulară în care elevii își poartă accesoriile pentru scris. /<germ. Pennal


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PENÁR s. (rar) plumieră. (~ pentru școlari.)

PENAR s. (rar) plumieră. (~ pentru școlari.)

Intrare: penar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • penar
  • penarul
  • penaru‑
plural
  • penare
  • penarele
genitiv-dativ singular
  • penar
  • penarului
plural
  • penare
  • penarelor
vocativ singular
plural
penal2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • penal
  • penalul
plural
  • penale
  • penalele
genitiv-dativ singular
  • penal
  • penalului
plural
  • penale
  • penalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

penar penal

  • 1. Cutioară paralelipipedică în care școlarii își țin creioanele, penițele, gumele etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 NODEX sinonime: plumieră
    • diferențiere Cutioară lunguiață de lemn, de obicei cu despărțituri, în care. școlarii își țin rechizitele de scris (toc, creioane, penițe, gumă etc.)
      surse: DLRLC

etimologie: