O definiție pentru pefugare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PEFUGA vb. I v. păfuga.
Intrare: pefugare
pefugare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
păfuga, păfugverb
-
- Iar cînd ne-ngrămădeam prea mulți [copii] în drum, Venea argatul Ion să ne păfuge. BENIUC, V. 36. DLRLC
-
etimologie:
- Pe + fugă DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.