patriotic, ~ă a [At: HELIADE, F. 9/18 / P: ~tri-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr patriotique] 1 (D. sentimentele, manifestările, acțiunile oamenilor) Care exprimă patriotism. 2 (D. sentimentele, manifestările, acțiunile oamenilor) Care servește patria Si: (înv) patriotesc (1), patrioticesc (1), (îvr) patriot (4). 3-4 (D. acțiunile oamenilor) Făcut din patriotism (1-2) Si: (înv) patriotesc (2-3), patrioticesc (2-3), (îvr) patriot (5-6). 5 (Îvr; d. oameni) Care își iubește patria Si: (înv) patriotesc (4), patrioticesc (4). 6 (Înv) Care aparține patriei Si: (înv) patriotesc (5), patrioticesc (5), (îvr) patriot (7). 7 (Înv) Din patrie Si: autohton, național, (înv) patriotesc (6), patrioticesc (6) (îvr) patriot (8).

PATRIOTIC, -Ă, patriotici, -e, adj. Pătruns de patriotism, plin de dragoste și devotament față de patrie și popor. Adunarea, neîndoindu-se nicidecum de patrioticele d-voastre sentimente, a socotit de netăgăduită datorie, în numele suferințelor patriei, ajutorul și cooperația d-voastră. GHICA, A. 797.

PATRIOTIC, -Ă adj. Propriu patrioților; însuflețit de patriotism. [Cf. fr. patriotique].

PATRIOTIC, -Ă adj. care exprimă patriotism. (< fr. patriotique, it. patriotico)

PATRIOTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de patriot; propriu patrioților. Faptă ~că. Sentiment ~. 2) Care vădește patriotism. Cântec ~. [Sil. -tri-o-] /<fr. patriotique

patriotic a. 1. ce ține de patriot; 2. făcut din patriotism.

*patriótic, -ă adj. (lat. patrióticus, d. vgr. patriotikós, al compatrioților. Înț. de „care exprimă patriotizm” e din limba fr.). Plin de patriotizm, care exprimă patriotizm: discurs patriotic. Adv. Ca patrioțiĭ: s’a purtat patriotic.

voluntar-patriotic, -ă adj. (Despre muncă, în comunism) ◊ „Liber consimțită”, executată gratis ◊ „în scopuri patriotice” ◊ „Tinerii bucureșteni pun semnătura generației lor în marea carte a muncii voluntar-patriotice.” Sc. 30 III 74 p. 1. ◊ „Cetățenii [...] au construit și executat în anul trecut prin muncă voluntar-patriotică amenajări, trotuare și alei pe 560000 mp.” R.l. 15 III 75 p. 3; v. și 22 XI 75 p. 5 (din voluntar + patriotic)

patriotic (desp. pa-tri-o-) adj. m., pl. patriotici; f. patriotică, pl. patriotice

patriotic (pa-tri-o-) adj. m., pl. patriotici; f. patriotică, pl. patriotice

patriotic adj. m. (sil. -tri-o-), pl. patriotici; f. sg. patriotică, pl. patriotice

PATRIOTIC adj. (înv.) patriot, patriotesc, patrioticesc. (Act ~.)

PATRIOTIC adj. (înv.) patriot, patriotesc, patrioticesc. (Act ~.)

cântec patriotic v. cântec de masă.

ASOCIAȚIA PATRIOTICĂ, organizație politică secretă, cu program de luptă antifeudal. Întemeiată în Moldova de Teodor Rîșcanu și Vasile Mălinescu, a fost descoperită în 1846 de domnul Mihail Sturdza; membrii ei au fost intemnițați sau exilați.