9 definiții pentru participant (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARTICIPÁNT, -Ă, participanți, -te, s. m. și f., adj. (Persoană) care ia parte la realizarea unei acțiuni în comun, care participă la ceva. ♦ Spec. (Persoană) care ia parte la o discuție, la o dezbatere. – Din fr. participant.

PARTICIPÁNT, -Ă, participanți, -te, s. m. și f., adj. (Persoană) care ia parte la realizarea unei acțiuni în comun, care participă la ceva. ♦ Spec. (Persoană) care ia parte la o discuție, la o dezbatere. – Din fr. participant.

PARTICIPÁNT, -Ă, participanți, -te, s. m. și f. 1. Cel care ia parte, care contribuie la realizarea unei acțiuni în comun. 2. Care este prezent, care asistă la desfășurarea sau la realizarea unei acțiuni. «Boierii noștri» – a înțeles Filip – erau ceilalți participanți la ședință. GALAN, B. I 116.

PARTICIPÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care ia parte (activă) la ceva; cel care ia parte la un spectacol, la un concurs sportiv. [Cf. fr. participant].

PARTICIPÁNT, -Ă s. m. f. cel care ia parte la ceva. (< fr. participant)

PARTICIPÁNT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care participă la ceva. /<fr. participant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

participánt adj. m., s. m., pl. participánți; adj. f., s. f. participántă, pl. participánte

participánt s. m., adj. m., pl. participánți; f. sg. participántă, pl. participánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PARTICIPÁNT s., adj. 1. s. pl. v. asistență. 2. adj. v. asistent. 3. s. v. părtaș.

PARTICIPANT s., adj. 1. s. pl. asistență. (~ții la un congres.) 2. adj. asistent. (Publicul ~.) 3. s. părtaș. (~ la toate bucuriile mele.)

Intrare: participant (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • participant
  • participantul
  • participantu‑
plural
  • participanți
  • participanții
genitiv-dativ singular
  • participant
  • participantului
plural
  • participanți
  • participanților
vocativ singular
  • participantule
  • participante
plural
  • participanților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

participant, -ă participantă

  • 1. (Persoană) care ia parte la realizarea unei acțiuni în comun, care participă la ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. prin specializare (Persoană) care ia parte la o discuție, la o dezbatere.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • «Boierii noștri» – a înțeles Filip – erau ceilalți participanți la ședință. GALAN, B. I 116.
        surse: DLRLC

etimologie: