partal sn [At: SANDU-ALDEA, U. P. 180 / V: (reg) ~lă, sf, păr~, pâr~ / Pl: ~e / E: bg партал] 1-2 (Pop; udp „de”) Parte (1-2). 3 (Reg; îf părtal) Postată. 4 (Reg) Cârd de oi despărțit din turma cea mare. 5-6 (Reg) Parte (51-52).

PARTAL, partale, s. n. (Regional) Bucată de pămînt (semănat). (În forma părtal) La seceră se lasă o vetrișoară sau un petec, numit și partal nesecerat. PAMFILE, A. R. 130. ♦ Bucată de carne, de pîine. Un partal de miel. La TDRG. – Variantă: părtal s. n.

PARTAL ~e n. Bucată, parte din cava. /<bulg. partal

partál și partám, V. hartam.

partală sf vz partal

părtal sn vz partal

PĂRTAL s. n. v. partal.

hartám și partám n., pl. urĭ, hartán și partál n., pl. e (d. harta-parta. Cp. cu harchină). Est. Fam. Codru, darab, jarcă, bucată mare de pîne, de friptură, de haĭnă. – În Munt. artam, artan. – Și hărtal: un hărtal de vreme (Dolj) și haltam (Mold. Șez. 31, 112). V. fîrtal.

partal (pop.) s. n., pl. partale

partal (pop.) s. n., pl. partale

partal s. n., pl. partale

partal (-luri), s. n. – 1. Un sfert dintr-un animal sacrificat. – 2. Lot, parcelă de pămînt. Bg. partalavŭ (Candrea). Der. din lat. quartārius (Pușcariu 1273) nu e probabilă. Tiktin se gîndea la o încrucișare dintre parte și germ. Viertel, cf. fîrtal. – Der. partam, s. n. (parte, bucată), probabil prin încrucișare cu hartan. După Jokl, RF, II, 246, din rom. ar proveni alb. shparttalloń.

PARTAL s. v. bucată, crâmpei, fracțiune, fragment, frântură, parte, porțiune, secțiune, tranșă.

partal s. v. BUCATĂ. CRÎMPEI. FRACȚIUNE. FRAGMENT. FRÎNTURĂ. PARTE. PORȚIUNE. SECȚIUNE. TRANȘĂ.