opțiuni
  • info

7 definiții pentru paragenetic

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARAGENETIC, -Ă, paragenetici, -ce, s. f., adj. I. S. f. Ramură a geneticii care studiază totalitatea factorilor ce influențează evoluția intrauterină din momentul fecundației până la naștere. II. Adj. 1. Referitor la paragenetică (I), de paragenetică (I). ♦ Care poate tulbura organogeneza. 2. (Despre modificări ale genelor) Care se produce în urma unui fenomen ce are loc în cromozom, fără a schimba structura genei. – Din fr. paragénétique.

PARAGENETIC, -Ă, paragenetici, -ce, s. f., adj. I. S. f. Ramură a geneticii care studiază totalitatea factorilor ce influențează evoluția intrauterină din momentul fecundației până la naștere. II. Adj. 1. Referitor la paragenetică (I), de paragenetică (I). ♦ Care poate tulbura organogeneza. 2. (Despre modificări ale genelor) Care se produce în urma unui fenomen ce are loc în cromozom, fără a schimba structura genei. – Din fr. paragénétique.

paragenetic, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: ger paragenetisch] Referitor la parageneză.

PARAGENETIC, -Ă adj. Referitor la parageneză. [Cf. germ. paragenetisch].

PARAGENETIC, -Ă I. adj. 1. referitor la parageneză. 2. (biol.; despre modificări ale genelor) care se produce în urma unui fenomen ce are loc în cromozom, fără a schimba structura genei. II. s. f. ramură a geneticii care studiază factorii ce influențează evoluția intrauterină din momentul fecundației până la naștere. (< fr. paragénétique)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

paragenetic adj. m., pl. paragenetici; f. paragenetică, pl. paragenetice

*paragenetic adj. m., pl. paragenetici; f. paragenetică, pl. paragenetice

paragenetic adj. m., pl. paragenetici; f. sg. paragenetică, pl. paragenetice

Intrare: paragenetic
paragenetic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paragenetic
  • parageneticul
  • parageneticu‑
  • paragenetică
  • paragenetica
plural
  • paragenetici
  • parageneticii
  • paragenetice
  • parageneticele
genitiv-dativ singular
  • paragenetic
  • parageneticului
  • paragenetice
  • parageneticei
plural
  • paragenetici
  • parageneticilor
  • paragenetice
  • parageneticelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

paragenetic, parageneticăadjectiv

  • 1. Referitor la paragenetică, de paragenetică. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Care poate tulbura organogeneza. DEX '09 DEX '98
  • 2. (Despre modificări ale genelor) Care se produce în urma unui fenomen ce are loc în cromozom, fără a schimba structura genei. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.