10 definiții pentru parâmă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARẤMĂ, parâme, s. f. Frânghie ori cablu textil, metalic sau din material plastic, folosit la bordul unei nave. – Din tc. parima.

PARẤMĂ, parâme, s. f. Frânghie ori cablu textil, metalic sau din material plastic, folosit la bordul unei nave. – Din tc. parima.

parâ sf [At: DDRF / Pl: ~me / E: tc parima] 1 Cablu textil sau metalic folosit la bordul unei nave. 2 (Pgn) Odgon.

PARÂMĂ ~e f. și substantival Cablu din fire (textile, metalice), folosit la bordul unei nave. /<turc. parima

PARÎ́MĂ, parîme, s. f. (Navigație) Frînghie; odgon. Pe umărul sting îl apăsa parîma subțire de edec, frînghioară udă, rece ca gheața. DUMITRIU, N. 288. Ceamul s-a desprins de la sălciile vechi unde parîmele fuseseră încolăcite. SADOVEANU, F. J. 651. Sute de șlepuri sînt ancorate de-a lungul malurilor, priponite cu parîme groase de sîrmă împletită, ca să înfrunte puterea sloilor ce curg spre mare. BART, E. 330.

parî́mă f., pl. e (turc. parima, funie de prins ceva). Dun. Dobr. Odgon de corabie. V. prangă și palamar 2.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

parấmă s. f., g.-d. art. parấmei; pl. parấme

parâmă s. f., g.-d. art. parâmei; pl. parâme


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PARÂMĂ s. odgon, (pop.) pălămar. (Barcă legată de o ~.)

PARÎ s. odgon, (pop.) pălămar. (Barcă legată de o ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

parîmă (parấme), s. f. – Cablu, odgon. – It. paroma, prin intermediul tc. parima, cf. palamar.Der. parîma, vb. (a lega cu parîme); parîmărie, s. f. (cantitate mare de parîme).

Intrare: parâmă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parâ
  • parâma
plural
  • parâme
  • parâmele
genitiv-dativ singular
  • parâme
  • parâmei
plural
  • parâme
  • parâmelor
vocativ singular
plural