PALIE, palii, s. f. (Înv.) Carte care conține Vechiul Testament [Acc. și: palie] – Din ngr. paleá.

palie¹ sf [At: PALIA (1581), 3/14 / A și: palie / Pl: ~ii / E: ngr παλαιά] (Bis; înv) Carte care conține Vechiul Testament.

PALIE, palii, s. f. (Înv.) Carte care conține Vechiul Testament [Acc. și: palie] – Din ngr. paleá.

PALIE ~i f. înv. Carte care conține Vechiul Testament. /<ngr. palaiá

Palia f. 1. cea mai veche traducere a Pentateucului, tipărită la Orăștie în 1582; 2. Biblia ilustrată cu legende apocrife. [Gr. mod. PALAIÀ, cea veche].

palie (înv.) s. f., art. palia, g.-d. art. paliei; pl. palii, art. paliile (desp. -li-i-)

palie (înv.) s. f., art. palia, g.-d. art. paliei; pl. palii, art. paliile

palie s. f., art. palia, g.-d. art. paliei; pl. palii, art. paliile

palie, palii s. f. (Înv.) Nume dat scrierilor biblice ale Vechiului Testament sau uneori numai primelor cinci cărți (Pentateuhul). ◊ Palia de la Orăștie = carte tipărită la Orăștie în 1582 de diaconul Șerban, fiul lui Coresi. Traducătorii (Mihail Tordași, Ștefan Herce, Efrem Zacan, Moise Peștișel și Archirie) au folosit Pentateuhul maghiar al lui Heltai Gaspar (Cluj, 1551), o versiune latină și una slavonă a Bibliei. [Acc. și: palie] – Din gr. palea.

PALIE s. v. vechiul testament.

palie s. v. VECHIUL TESTAMENT.