11 definiții pentru palat (anat.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PALÁT1 s. n. Peretele superior al cavității bucale, în formă de boltă, alcătuit din apofizele palatine2 ale celor două maxilare superioare, precum și din oasele palatine2, acoperite de o mucoasă groasă; cerul-gurii. ◊ Palat moale sau vălul palatului = porțiune musculară care continuă palatul1 în partea posterioară a cavității bucale. Palat artificial = mulaj al palatului1, care se folosește în fonetica experimentală pentru a se vedea suprafața atinsă de limbă la pronunțarea unui sunet. – Din lat. palatum, it. palato. Cf. fr. palais.

PALÁT1 s. n. Peretele superior al cavității bucale, în formă de boltă, alcătuit din apofizele palatine2 ale celor două maxilare superioare, precum și din oasele palatine2, acoperite de o mucoasă groasă; cerul-gurii. ◊ Palat moale sau vălul palatului = porțiune musculară care continuă palatul1 în partea posterioară a cavității bucale. Palat artificial = mulaj al palatului1, care se folosește în fonetica experimentală pentru a se vedea suprafața atinsă de limbă la pronunțarea unui sunet. – Din lat. palatum, it. palato. Cf. fr. palais.

palat2 sn [At: I. NAT. 48 / E: lat palatum] 1 (Șîs ~ tare, ~ dur) Perete superior al cavității bucale, în formă de boltă, alcătuit din apofizele palatine1 ale celor două maxilare superioare, precum și din oasele palatine1, acoperite de o mucoasă groasă Si: cerul-gurii, (înv) părați. 2 (Îs) ~ moale sau vălul ~ului Porțiune musculară care continuă, în partea posterioară a cavității bucale, palatul2 (1) Si: văl palatin1. 3 (Îs) ~ artificial Mulaj al palatului2 (1-2), folosit în fonetica experimentală pentru a se vedea suprafața atinsă de limbă la pronunțarea unui sunet.

PALÁT1 s. n. Peretele superior al cavității bucale; cerui-gurii. Palat dur = bolta osoasă a cavității bucale, limitată de dinți. Palat moale = prelungire a palatului dur înspre partea posterioară a cavității bucale, alcătuită dintr-un mușchi mobil.

PALÁT s.n. Partea superioară a cavității bucale la om și la celelalte animale vertebrate; cerul gurii. [Pl. -te, -turi. / < lat. palatum].

PALÁT1 s. n. peretele superior al cavității bucale; cerul gurii. ◊ palat dur = partea anterioară, osoasă, a cavității bucale; palat moale = partea posterioară a cavității bucale; vălul palatului. (< lat. palatum, it. palato)

PALÁT1 n. anat. Partea de sus a cavității bucale, având formă de boltă; boltă palatină; cerul gurii. ◊ ~ dur partea anterioară osoasă a palatului. ~ moale (sau vălul ~ului) v. VĂL. /<lat. palatum, it. palato

palat n. 1. clădire mare și luxoasă, locuită de un suveran, de o autoritate sau de un personaj însemnat; 2. suveranii și oamenii palatului: revoluțiune de palat; 3. fig. casă măreață; 4. edificiu unde rezidă tribunalele, corpurile legiuitoare. ║ n. Anat. numele științific al cerului gurii.

2) *palát n., pl. e (lat. palatum și palatus, ceru guriĭ, ceru. V. păraț). Anat. Ceru guriĭ, partea superioară a interioruluĭ guriĭ. Fig. Simțu gustuluĭ la mîncare: a avea palatu fin.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PALÁT s. 1. v. cerul-gurii. 2. palat moale v. văl palatin.

PALAT s. (ANAT.) boltă palatină, cerul-gurii, (înv.) păraț.

Intrare: palat (anat.)
palat1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • palat
  • palatul
  • palatu‑
plural
  • palate
  • palatele
genitiv-dativ singular
  • palat
  • palatului
plural
  • palate
  • palatelor
vocativ singular
plural
palat2 (pl -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • palat
  • palatul
  • palatu‑
plural
  • palaturi
  • palaturile
genitiv-dativ singular
  • palat
  • palatului
plural
  • palaturi
  • palaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

palat (anat.)

  • 1. (numai) singular Peretele superior al cavității bucale, în formă de boltă, alcătuit din apofizele palatine ale celor două maxilare superioare, precum și din oasele palatine, acoperite de o mucoasă groasă; cerul-gurii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Palat moale sau vălul palatului = porțiune musculară care continuă palatul în partea posterioară a cavității bucale.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 1.2. Palat dur = bolta osoasă a cavității bucale, limitată de dinți.
      surse: DLRLC MDN '00
    • 1.3. Palat artificial = mulaj al palatului, care se folosește în fonetica experimentală pentru a se vedea suprafața atinsă de limbă la pronunțarea unui sunet.
      surse: DEX '09

etimologie: