opțiuni
  • info

13 definiții pentru paivan

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

paivan sn [At: LB / V: păi~, poi~ / Pl: ~ne, ~uri / E: srb pajvan] (Reg) 1 Funie pentru priponit sau împiedicat animalele la păscut Si: pripon. 2 (Pgn) Funie. 3 Țăruș de care se leagă frânghia de priponit vitele la păscut Si: pripon.

PAIVAN, paivane, s. n. (Regional) Funie sau ștreang (pentru priponit). Cu paivane de argint, Cum nu mai sînt pe pămînt. BIBICESCU, P. P. 308. – Pronunțat: pai-van. - Variante: păivan (PAMFILE, I. C. 213), poivan (PAMFILE, I. C. 213, SEVASTOS, N. 234) s. n.

PAIVAN, paivane, s. n. (Reg.) Funie sau ștreang (de pripon). – Sb. paivan.

paĭván n., pl. e (sîrb. bg. pajvan, turc. paĭvand, care vine d. pers. paĭ-bend, pabend, d. pa, picĭor, și bend, legătură). Vest. Pl. Lanțurĭ saŭ funiĭ cu care se împedecă caiĭ care pasc. – În Trans. și păĭvan. În Ban. și poĭvan, funie lungă la car (Vicĭu).

păivan sn vz paivan

poivan sn vz paivan

PĂIVAN s. n. v. paivan.

POIVAN s. n. v. paivan.

păĭván, V. paĭvan.

poĭván, V. paĭvan.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PAIVAN s. v. frânghie, funie, pripon.

paivan s. v. FRÎNGHIE. FUNIE. PRIPON.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

paivan (paivane), s. f. – (Banat, Trans.) Funie, pripon, opreliște. – Var. poivan. Sl., bg. paivan (Tiktin). – Der. (îm)păivăni, vb. (a priponi, a împiedica un cal).

Intrare: paivan
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paivan
  • paivanul
  • paivanu‑
plural
  • paivane
  • paivanele
genitiv-dativ singular
  • paivan
  • paivanului
plural
  • paivane
  • paivanelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poivan
  • poivanul
plural
  • poivane
  • poivanele
genitiv-dativ singular
  • poivan
  • poivanului
plural
  • poivane
  • poivanelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păivan
  • păivanul
plural
  • păivane
  • păivanele
genitiv-dativ singular
  • păivan
  • păivanului
plural
  • păivane
  • păivanelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

paivan, paivanesubstantiv neutru

  • 1. regional Funie sau ștreang (pentru priponit). DLRLC
    sinonime: frânghie funie pripon
    • format_quote Cu paivane de argint, Cum nu mai sînt pe pămînt. BIBICESCU, P. P. 308. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.