8 definiții pentru pașoptist (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PAȘOPTÍST, -Ă, pașoptiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține pașoptismului sau pașoptiștilor (2), privitor la pașoptism sau la pașoptiști. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care aparține generației participanților la Revoluția de la 1848 din Țările Române; (persoană) care a susținut pașoptismul, care a luptat pentru el. ♦ P. ext. Purtător al ideologiei de la 1848. – Pașopt (= patruzeci și opt) + suf. -ist.

pașoptist, ~ă [At: PASCU, S. 422 / V: (rar) patruzecio~ / Pl: ~iști, ~e / E: pașopt + -ist] 1-2 smf, a (Persoană) care aparține generației participanților la revoluția de la 1848 din țările române și care a susținut ideile lor. 3-4 smf, a (Persoană) care a participat la revoluția din 1848 din țările române. 5-6 a Care aparține (pașoptismului sau) pașoptiștilor (1, 3). 7-8 a Privitor (la pașoptism sau) la pașoptiști (1, 3). 9-10 a Caracteristic (pașoptismului sau) pașoptiștilor (1, 3).

PAȘOPTÍST, -Ă, pașoptiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține pașoptismului sau pașoptiștilor (2), privitor la pașoptism sau la pașoptiști. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care aparține generației participanților la Revoluția de la 1848 din țările românești; (persoană) care a susținut pașoptismul, care a luptat pentru el. ♦ P. ext. Purtător al ideologiei de la 1848. – Pașopt (= patruzeci și opt) + suf. -ist.

PAȘOPTÍST, -Ă, pașoptiști, -ste, adj. Care ține de generația de luptători progresiști ai revoluției burghezo-democratice de la 1848 din țările romînești și Transilvania. Prețuirea ideilor înaintate pașoptiste și cunoașterea directă a vieții grele a poporului asuprit... și-au pus pecetea pe cele mai valoroase opere ale lui Ciprian Porumbescu. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2792. ◊ (Substantivat) Enache lloveanu... om purtat prin străinătăți și pașoptist cu idei occidentale, a schimbat altă orînduială. C. PETRESCU, R. DR. 94. – Variantă: patruzecioptíst, -ă (IBRĂILEANU, SP. CR. 98) adj.

PAȘOPTÍST, -Ă adj., s. m. f. (participant) la Revoluția de la 1848 din țările române. ◊ (p. ext.) purtător al ideologiei acestora. (< pașopt + -ist)

pașoptíst, -ă s. (d. pașopt). Fam. Om de la pașopt, retrograd. V. pazvangiŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!pașoptíst (pa-șop-/paș-op-) adj. m., s. m., pl. pașoptíști; f. pașoptístă, pl. pașoptíste

pașoptíst adj. m., s. m. (sil. mf. paș-), pl. pașoptíști; f. sg. pașoptístă, pl. pașoptíste

Intrare: pașoptist (adj.)
pașoptist adjectiv
  • silabație: paș-
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pașoptist
  • pașoptistul
  • pașoptistu‑
  • pașoptistă
  • pașoptista
plural
  • pașoptiști
  • pașoptiștii
  • pașoptiste
  • pașoptistele
genitiv-dativ singular
  • pașoptist
  • pașoptistului
  • pașoptiste
  • pașoptistei
plural
  • pașoptiști
  • pașoptiștilor
  • pașoptiste
  • pașoptistelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)