9 definiții pentru părut


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

părut1 sn [At: COȘBUC, P. I, 52 / Pl: (rar) ~uri / E: părea1] (Rar) 1-2 Înfățișare (aparentă).

părut2, ~ă a [At: DIETET. 140/10 / Pl: ~uți, ~e / E: părea1] (Îrg) 1 Aparent. 2 Înșelător.

PĂRÚT, -Ă, păruți, -te, adj. (Înv. și reg.) Aparent, închipuit; înșelător, amăgitor. – V. părea.

PĂRÚT, -Ă, păruți, -te, adj. (Înv. și reg.) Aparent, închipuit; înșelător, amăgitor. – V. părea.

PĂRÚT s. n. (Popular) Aparență; înfățișare. Mamei tale noră-n casă, N-aș fi vrut să merg? E, lasă, Că de-o fată cui-i pasă, Nu se ia după părut! COȘBUC, P. I 52.

3) par, părút, a -păreá v. intr. (lat. parére, it. parére, pv. parer, vfr. paroir, nfr. paraitre, sp. pv. parecer. V. a-, com- și dis-par, par’că). Am aeru, înfățișarea, aspectu, aparența de: tu parĭ fericit, el părea mîndru. Îmĭ pare v. impers. saŭ mi se pare v. impers. refl. Mi se arată, îmĭ închipuĭ că, cred că, presupun că, am impresiunea că: el îmĭ pare (saŭ el mi se pare) fericit, îmĭ pare că (saŭ mi se pare că) doarme, îmĭ pare că (saŭ mi se pare că saŭ par’că) zbor. A-țĭ părea bine saŭ răŭ, a te bucura saŭ a te întrista, a regreta: îmĭ pare bine (saŭ răŭ) c’a fost și el.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PĂRÚT adj. v. amăgitor, aparent, înșelător.

PĂRÚT s. v. aparență.

părut adj. v. AMĂGITOR. APARENT. ÎNȘELĂTOR.

Intrare: părut
părut adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părut
  • părutul
  • părutu‑
  • păru
  • păruta
plural
  • păruți
  • păruții
  • părute
  • părutele
genitiv-dativ singular
  • părut
  • părutului
  • părute
  • părutei
plural
  • păruți
  • păruților
  • părute
  • părutelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)