8 definiții pentru părăginire

Explicative DEX

PĂRĂGINIRE, părăginiri, s. f. Acțiunea de a se părăgini și rezultatul ei. – V. părăgini.

PĂRĂGINIRE, părăginiri, s. f. Acțiunea de a se părăgini și rezultatul ei. – V. părăgini.

părăginire sf [At: CARAGIALE, O. I, 74 / Pl: ~ri / E: părăgini] 1 Stare de paragină1 a unei construcții Si: dărăpănare, ruinare. 2 (Fig) Decădere fizică și morală a cuiva. 3 Stare de neîngrijire a unei culturi agricole. 4 (Fig) Părăsire totală.

PĂRĂGINIRE s. f. Faptul de a se părăgini; ruinare, dărăpănare. De la gară trec prin niște uliți triste; miroase a scăpătare și părăginire. CARAGIALE, O. II 13.

Ortografice DOOM

părăginire s. f., g.-d. art. părăginirii; pl. părăginiri

părăginire s. f., g.-d. art. părăginirii; pl. părăginiri

părăginire s. f., g.-d. art. părăginirii; pl. părăginiri

Sinonime

PĂRĂGINIRE s. 1. v. paragină. 2. v. ruinare.

PĂRĂGINIRE s. 1. paragină, părăsire, sălbăticie. (Parcul lăsat în ~.) 2. dărăpănare, degradare, măcinare, ruinare, stricare. (~ unui zid vechi.)

Intrare: părăginire
părăginire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părăginire
  • părăginirea
plural
  • părăginiri
  • părăginirile
genitiv-dativ singular
  • părăginiri
  • părăginirii
plural
  • părăginiri
  • părăginirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

părăginire, părăginirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a se părăgini și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote De la gară trec prin niște uliți triste; miroase a scăpătare și părăginire. CARAGIALE, O. II 13. DLRLC
etimologie:
  • vezi părăgini DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.