7 definiții pentru ovăzcior ovăscior


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OVĂZCIÓR s. n. Plantă erbacee din familia gramineelor, asemănătoare cu ovăzul, cultivată pentru nutreț (Arrhenatherum elatius).Ovăz + suf. -cior.

OVĂZCIÓR s. n. Plantă erbacee din familia gramineelor, asemănătoare cu ovăzul, cultivată uneori pentru nutreț (Arrhenatherum elatius). – Pronunțat: -cior.

OVĂSCIÓR subst. Plantă erbacee din familia gramineelor, asemănătoare cu ovăzul, cultivată pentru nutreț (Arrhenatherum ciatius).Ovăs + suf. -cior.

OVĂSCIÓR n. (diminutiv de la ovăz) Plantă erbacee asemănătoare cu ovăzul, dar mai mică în pai și în spic, care crește prin pășuni umede și semiumede. /ovăz + suf. ~cior


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

OVĂSCIÓR (< ovăz) s. m. Plantă erbacee perenă din familia poaceelor, înaltă de 130-180 cm, cu frunze liniare și spiculețe în panicule lungi (Arrhenatherum elatius). Este o plantă furajeră, putând fi cosită de 2-3 ori pe an. Se cultivă și pentru nutreț, în amestec cu alte graminee și leguminoase perene.

Intrare: ovăzcior
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ovăzcior
  • ovăzciorul
  • ovăzcioru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ovăzcior
  • ovăzciorului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ovăscior
  • ovăsciorul
  • ovăscioru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ovăscior
  • ovăsciorului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ovăzcior ovăscior

  • 1. Plantă erbacee din familia gramineelor, asemănătoare cu ovăzul, cultivată pentru nutreț (Arrhenatherum elatius).
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

  • Ovăz + sufix -cior.
    surse: DEX '09