4 definiții pentru otânjire
Explicative DEX
OTÂNJI, otânjesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A lovi tare pe cineva; a bate. – Et. nec.
A OTÂNJI ~esc tranz. pop. A lovi tare (cu un băț, cu o despicătură etc.). /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
otânji vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. otânjesc, imperf. 3 sg. otânjea; conj. prez. 3 sg. și pl. otânjească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
OTÂNJI vb. v. snopi, stâlci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: otânjire
otânjire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
otânji, otânjescverb
-
- N-apucă să isprăvească vorba, căci plutașul cel tînăr se apropie, ridicînd bîta să-l otînjească. DUNĂREANU, CH. 136. DLRLC
- Încă te obrăznicești? Acuș te-oi otînji cu ceva, de nu te-i putea hrăni în toată viața. CREANGĂ, A. 107. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.