22 de definiții pentru ostie (unealtă)
din care- explicative (14)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OSTIE1, ostii, s. f. Unealtă de pescuit de forma unei furci cu mai multe brațe ascuțite, care se înfige în corpul peștilor. – Din sl. ostĭ.
OSTIE1, ostii, s. f. Unealtă de pescuit de forma unei furci cu mai multe brațe ascuțite, care se înfige în corpul peștilor. – Din sl. ostĭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ostie1 sf [At: COD. TOD. 227 / V: (reg) ho~, oaste, oiște, osche, ~tră, ~trie, oșt~ / Pl: ~ii / E: slv ость, cf bg ости, srb osti, rs ость] 1 (Înv) Furcă. 2 Unealtă de pescuit de forma unei furci cu mai multe brațe ascuțite, care se înfige în corpul peștilor Si: (reg) furcă, țăpoaie. 3 (Bis) Cuțit cu lamă triunghiulară, în formă de lance, cu care se taie și se scoate agnețul din prescură. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OSTIE, ostii, s. f. Unealtă de pescuit de forma unei furci cu trei, patru sau cinci brațe ascuțite, cu care se prind pești (înfigîndu-se în corpul lor). Pîrcălabul de lași dăduse poruncă să se caute numaidecît în acea zi, fie cu năvoadele, fie cu ostia, un crap de șase ocă. SADOVEANU, F. J. 384.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OSTIE1 ~i f. Unealtă de pescuit, cu vârf asemănător celui al harponului sau în formă de furcă cu mai multe coarne, care se înfige în corpul peștelui. [G.-D. ostiei] /<sl. osti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OSTIE s.f. (Mold., Ban.) Furcă cu trei dinți. A: Îi spintecară pîntcele cu ostie și cu aceasta-l premeniră din viață,. DOSOFTEI, VS. ◊ Fig. Le sînt dinții lănci cu ostii de mînie Slobodzîte și li-i limba spată iute. DOSOFTEI, PS. C: Ostiĕ. Tridens. AC, 358. Etimologie: sl. ostĭ, Cf. bg. osti, scr. osti, rus. ostĭ.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ostie f. 1. suliță triangulară cu care se scoate (la împărtășire) din cornul prescurei trupul lui Hristos; 2. furcă de prins pește. [Slav. OSTI, trident].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) óstie f. (rus. óstie, ostĭ, vîrf de împuns, ghimpe, vsl. ostĭ, osie; sîrb. osti [f. pl.], trident, furcă, osina, osje, mustața spiculuĭ). Furcă de ucis peștiĭ în apă, numită și sandólă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) *óstie f. (lat. hostia). Victimă mică (oaĭe, capră, porc) sacrificată la Romanĭ. Azĭ, la catolicĭ, azimă pe care preutu o sfințește la liturghie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oaste2 sf vz ostie1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oiște3 sf vz ostie1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
osche sf vz ostie1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ostră sf vz ostie1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ostrie sf vz ostie1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oștie2 sf vz ostie1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ostie (unealtă; azimă; orificiu cardiac) (desp. -ti-e) s. f., art. ostia (desp. -ti-a), g.-d. art. ostiei; pl. ostii, art. ostiile (desp. -ti-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ostie (-ti-e) s. f., art. ostia (-ti-a), g.-d. art. ostiei; pl. ostii, art. ostiile (-ti-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ostie (unealtă de pescuit, azimă, orificiu al inimii) s. f. (sil. -ti-e), art. ostia(sil. -ti-a), g.-d. art. ostiei; pl. ostii, art. ostiile (sil. -ti-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OSTIE s. v. furcă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OSTIE s. (PESCUIT) (reg.) furcă, țăpoaie, (prin Dobr.) sandolă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ostie s. v. FURCĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OSTIE s. (PESCUIT) (reg.) furcă, țăpoaie, (prin Dobr.) sandolă.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ostie (ostii), s. f. – Furcă de pescuit. Sl. osti „osie” (Cihac, II, 232; Tiktin), cf. sb., slov. osti, rus. ostie.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: os-ti-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ostie, ostiisubstantiv feminin
- 1. Unealtă de pescuit de forma unei furci cu mai multe brațe ascuțite, care se înfige în corpul peștilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pîrcălabul de lași dăduse poruncă să se caute numaidecît în acea zi, fie cu năvoadele, fie cu ostia, un crap de șase ocă. SADOVEANU, F. J. 384. DLRLC
-
etimologie:
- ostĭ DEX '98 DEX '09