12 definiții pentru osificație
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OSIFICAȚIE, osificații, s. f. Osificare. – Din fr. ossification.
OSIFICAȚIE, osificații, s. f. Osificare. – Din fr. ossification.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
osificație sf [At: KRETZULESCU, A. 13/4 / V: (iuz) ~iune / P: ~ți-e / Pl: ~ii / E: fr ossification] Osificare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OSIFICAȚIE s. f. Osificare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OSIFICAȚIE s.f. Osificare. [Gen. -iei. / < fr. ossification].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OSIFICAȚIE s. f. osificare. (< fr. ossification)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
osificațiune sf vz osificație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*osificațiúne f. (d. osific). Acțiunea de a osifica. – Și -áție, dar ob. -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
osificație (desp. -ți-e) s. f., art. osificația (desp. -ți-a), g.-d. art. osificației; pl. osificații, art. osificațiile (desp. -ți-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
osificație (-ți-e) s. f., art. osificația (-ți-a), g.-d. art. osificației; pl. osificații, art. osificațiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
osificație s. f. (sil. -ți-e), art. osificația (sil. -ți-a), g.-d. art. osificației; pl. osificații, art. osificațiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OSIFICAȚIE s. v. osificare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OSIFICAȚIE s. osificare, osteogeneză. (~ unui țesut.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -ți-e
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
osificație, osificațiisubstantiv feminin
- 1. Osificare, osteogeneză. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: osificare osteogeneză
etimologie:
- ossification DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.