OREZ, (1) s. m., (2) s. n., (3) orezuri, s. n. 1. S. m. Plantă alimentară din familia gramineelor, cu tulpina dreaptă, cu frunze liniare alungite și cu spice mici, cultivată în terenuri umede pentru fructele ei cu semințe foarte hrănitoare, bogate în amidon (Oryza sativa). ♦ Semințele acestei plante. 2. S. n. Mâncare preparată din orez (1). 3. S. n. Sortiment de orez (1). – Din bg. oriz.

orez¹ [At: (cca 1650) IORGA, B. R. 54 / V: (îrg) ur~, (Trs; Olt) hur~, (Ban; Trs) oriz, (reg) ~eț, uriz / Pl: (îvr) ~uri / E: bg ориз] 1 sm Plantă din familia gramineelor, cultivată în locuri umede și călduroase, pentru fructele ei care constituie un aliment de bază, în special la popoarele orientale (Oryza sativa). 2 sm (Csc) Semințe ale acestei plante. 3 sn (Rar, lpl) Diferite soiuri de semințe ale acestei plante.

OREZ, Trans. UREZ, Băn. ORIZ (pl. -zuri) sn. 🌿 Plantă din fam. gramineelor, originară din China și din Asia meridională, ale cărei grăunțe, numite tot ~, servesc de hrană mai tuturor popoarelor orientale și constitue și la noi un aliment foarte sănătos; din paiul de ~ se fabrică pălării; din făina acestor grăunțe măcinate se face pudra de ~, întrebuințată la toaleta doamnelor (Oryza sativa) (🖼 3459) [vsl. orizŭ].

oreț^1[1] sn vz orez¹ modificată

oriz s vz orez¹

orez¹ (aliment) s. n., (sorturi) pl. orezuri

orez² (aliment) s. n., (sorturi) pl. orezuri

orez s. m., s. n., (sorturi) pl. n. orezuri