2 definiții pentru orbita
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORBITA vb. intr. a gravita, a se învârti pe o anumită orbită. (< fr. orbiter)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
orbita vb., ind. prez. 3 sg. și pl. orbitează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: orbita
| verb (V201) Surse flexiune: MDN '08, DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
orbita, orbitezverb
- 1. A gravita, a se învârti pe o anumită orbită. MDN '00
etimologie:
- orbiter MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.