10 definiții pentru opacină


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OPÁCINĂ, opăcini, s. f. (Reg.) Vâslă scurtă; lopată. [Pl. și: opacine] – Din ucr. opačyna.

OPÁCINĂ, opăcini, s. f. (Reg.) Vâslă scurtă; lopată. [Pl. și: opacine] – Din ucr. opačyna.

opacină sf [At: HERODOT (1645), 316 / Pl: opăcini și ~ne / E: ucr опачина] (Reg) 1 Vâslă scurtă Si: lopată, opacă (1). 2 Cârmă a plutei.

OPÁCINĂ, opăcini, s. f. (Regional) Vîslă scurtă, opacă. Nicolaie Pescaru și Cercu trăgeau la opăcini. SADOVEANU, Î. A. 1.83. Luntrile le sleia... Opăcini, cîrme făcea, PĂSCULESCU, L. P. 176.

OPACINĂ s. f. (Mold., ȚR) Vîslă scurtă. A: Spusă că la lemn știe a face ralițe, giuguri și opacine. DOSOFTEI, VS. B: Greblo: vîslă, opacină. MARDARIE, 129. Trag cu vîsla, cu opacina. LEX., 53r; cf. VI 1671, 418r; VI 1673, 255r: VI 1700, 244r; VI 1745, 521v; VI 1779, 245r; MINEIUL (1776). Etimologie: ucr. opacina. Vezi și opăcinaș.

opacină f. vâslă (se aude în Ialomița). [Rut. OPAČINA, lit. vâslă dinapoi].

opácină f., pl. opăcinĭ (vsl. opačina, pedică, adică „vîslă opritoare”. V. opac 1 și 2). Dun. (Munt. Mold.) Vîslă (lopată scurtă și lată de mînat orĭ de oprit luntrea) saŭ lopată (ramă) în general: a trage la opăcinĭ. – La Teod. P. P., 310 și 562 opăcĭ (decĭ sing. opacă), în gura unuĭ lăutar. V. bobaĭcă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

opácină (reg.) s. f., g.-d. art. opắcinii; pl. opắcini

opácină s. f., g.-d. art. opăcinii; pl. opăcini


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OPÁCINĂ s. v. lopată, ramă, vâslă.

opacină s. v. LOPATĂ. RAMĂ. VÎSLĂ.

Intrare: opacină
opacină1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • opacină
  • opacina
plural
  • opăcini
  • opăcinile
genitiv-dativ singular
  • opăcini
  • opăcinii
plural
  • opăcini
  • opăcinilor
vocativ singular
plural
opacină2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • opacină
  • opacina
plural
  • opacine
  • opacinele
genitiv-dativ singular
  • opacine
  • opacinei
plural
  • opacine
  • opacinelor
vocativ singular
plural

opacină

etimologie: