8 definiții pentru ondulator (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ONDULATÓR1, ondulatoare, s. n. Aparat care înregistrează semnalele telegrafice prin deviația unui ac indicator. – Din fr. ondulateur.

ONDULATÓR1, ondulatoare, s. n. Aparat care înregistrează semnalele telegrafice prin deviația unui ac indicator. – Din fr. ondulateur.

ondulator1 sn [At: MDT / Pl: ~oare / E: fr ondulateur] 1 Aparat care înregistrează semnalele telegrafice prin deviația unui ac indicator. 2 (Șîs ~ de păr) Aparat electric cu care se buclează părul.

ONDULATÓR1, ondulatoare, s. n. Aparat care înregistrează semnalele telegrafice prin deviația unui ac indicator.

ONDULATÓR s.n. Aparat pentru înregistrarea semnalelor telegrafice prin deviația unui ac indicator. [< fr. ondulateur].

ONDULATÓR, -OÁRE I. adj. care se leagănă ca valurile. II. s. n. aparat pentru înregistrarea semnalelor telegrafice prin deviația unui ac indicator. (< fr. ondulateur)

ONDULATÓR1 ~oáre n. 1) Aparat pentru recepționarea semnalelor telegrafice și înregistrarea lor pe o bandă de hârtie (sub formă de linie ondulată). 2) Instrument (electric) cu ajutorul căruia se ondulează părul; drot. /<fr. ondulateur


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ondulatór s. n., pl. ondulatoáre

ondulatór s. n., pl. ondulatoáre

Intrare: ondulator (s.n.)
ondulator2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ondulator
  • ondulatorul
  • ondulatoru‑
plural
  • ondulatoare
  • ondulatoarele
genitiv-dativ singular
  • ondulator
  • ondulatorului
plural
  • ondulatoare
  • ondulatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ondulator (s.n.)

  • 1. Aparat care înregistrează semnalele telegrafice prin deviația unui ac indicator.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Instrument (electric) cu ajutorul căruia se ondulează părul.
    surse: NODEX sinonime: drot

etimologie: