2 definiții pentru omnicol

Ortografice DOOM

omnicol adj. m., pl. omnicoli; f. sg. omnicolă, pl. omnicole

Jargon

OMNI- „tot, totalitate”. ◊ L. omnis „tot” > fr. omni-, it. id., engl. id., germ. id. > rom. omni-.~col (v. -col1), adj., (despre plante) care crește pretutindeni; ~scop (v. -scop), s. n., stativ care permite examinarea radiologică a bolnavului în toate incidențele; ~vor (v. -vor), adj., s. m. și f., (animal) care se hrănește atît cu hrană vegetală, cît și cu hrană animală.

Intrare: omnicol
omnicol adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • omnicol
  • omnicolul
  • omnicolu‑
  • omnicolă
  • omnicola
plural
  • omnicoli
  • omnicolii
  • omnicole
  • omnicolele
genitiv-dativ singular
  • omnicol
  • omnicolului
  • omnicole
  • omnicolei
plural
  • omnicoli
  • omnicolilor
  • omnicole
  • omnicolelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

omnicol, omnicolăadjectiv

  • 1. (Despre plante) Care crește pretutindeni. DETS
etimologie:
  • omni- + -col dexonline

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.