oleo²- ec [At: DN³ / P: o-le-o / V: olea-, olei- / E: it oleo-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1-2 (De) ulei.

OLEO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(de) ulei”. [Pron. -le-o-, var. olea-, olei-. / < it. oleo-, cf. lat. oleum].

OLE²(O)-/OLEI-, -OL elem. „ulei”. (< fr. olé/o/-, oléi, germ. -ol, cf. lat. oleum)

olea- ec vz oleo-

olei³- ec vz oleo-

OLEA- v. oleo-.

OLEI- v. oleo-.

-OL elem. ole²(o)-.

OLEI- elem. ole²(o)-.

OLEO- „ulei, grăsime, uleios, oleaginos”. ◊ L. oleum „ulei” > fr. oléo-, it. id. > rom. oleo-. □ ~artroză (v. -artroză), s. f., introducerea unor substanțe uleioase în articulații, în scop terapeutic; ~fil (v. -fil₁), adj., care are afinitate pentru substanțele oleaginoase; ~fob (v. -fob), adj., care respinge substanțele uleioase; ~grafie (v. -grafie), s. f., cromolitografie care reproduce o pictură în ulei făcută pe o hîrtie care imită pînza; ~metru (v. -metru₁), s. n., 1. Instrument utilizat la determinarea densității uleiurilor vegetale. 2. Instrument cu care se dozează uleiurile și grăsimile provenite din semințe; ~peritoneografie (v. peritoneo-, v. -grafie), s. f., radiografie a cavității peritoneale după injectarea unei cantități de ulei iodat; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., substanță lipidică din citoplasmă; ~plast (v. -plast), s. n., plastidă producătoare de picături oleaginoase; ~sperm (v. -sperm), adj., cu semințe oleaginoase; ~static (v. -static), adj., relativ la nivelul țițeiului dintr-o sondă în care extracția a fost întreruptă; ~zom (v. -zom), s. m., incluziune citoplasmatică de substanțe grase.

OLEI- „ulei, oleaginos”. ◊ L. oleum „ulei” > fr. oléi-, engl. id. > rom. olei-. □ ~fer (v. -fer), adj., care produce sau care conține ulei; ~form (v. -form), adj., care prezintă consistența uleiului.