13 definiții pentru odăiaș

Explicative DEX

ODĂIAȘ, odăiași, s. m. 1. (Ieșit din uz) Om de serviciu la tribunal, prefectură etc.; camerist. 2. (Înv. și reg.) Om care locuiește afară din sat, într-o odaie (2). [Pr.: -dă-iaș] – Odaie + suf. -aș.

ODĂIAȘ, odăiași, s. m. 1. (Ieșit din uz) Om de serviciu la tribunal, prefectură etc.; camerist. 2. (Înv. și reg.) Om care locuiește afară din sat, într-o odaie (2). [Pr.: -dă-iaș] – Odaie + suf. -aș.

odăiaș, ~ă [At: POLIZU / V: (reg) hodăieș[1] sm, (cscj) ~a sf / Pl: ~i, ~e / E: odaie + -aș] 1 sm (Iuz) Om de serviciu la o instituție publică Si: camerist, (reg) odagiu. 2 sm (Înv) Valet. 3 smf (Îrg) Om care locuiește afară din sat, într-o odaie1 (10). 4 smf (Îrg) Angajat la o stână.

  1. În original lipsește referința încrucișată pentru această variantă — LauraGellner

ODĂIAȘ, odăiași, s. m. 1. (Ieșit din uz) Om de serviciu în anumite instituții (tribunal, prefectură etc.); camerist. 2. (Învechit și regional) Om care locuiește afară din sat, într-o odaie (2).

odăiaș m. servitor de tribunal, de primărie, etc.

odăĭáș m. (d. odaĭe și suf. ). Odagiŭ, camerier. Aprod, servitor la tribunal, prefectură, primărie ș. a. – Fem. -áșă.

odăia sf vz odăiaș

ODAGIU, ODĂIAȘ sm. 1 Servitor într’o cancelarie, la o primărie, la un tribunal, etc. 2 🐑 Slugă la ciobani [tc. odagy; odaie].

Ortografice DOOM

odăiaș (înv.) s. m., pl. odăiași

odăiaș (înv.) s. m., pl. odăiași

odăiaș s. m., pl. odăiași

Sinonime

ODĂIAȘ s. (ieșit din uz) camerist. (~ul îngrijea camerele dintr-o instituție.)

*ODĂIAȘ s. (ieșit din uz) camerist. (~ îngrijea camerele dintr-o instituție.)

Tezaur

ODĂIAȘ, -Ă s. m. și f. 1. s. m. (Ieșit din uz) Om de serviciu la o instituție publică; camerist; odagiu (1). v. ușier, aprod. cf. polizu, lm, ddrf, barcianu, șio ii1, 275. Ușierii de la teatru, odăiașul de la rampa de vinuri, ap. tdrg, cf. alexi, w. Cînd intra pe ușa cea mare, ...doi odăiași l-așteptau în prag. i. botez, b. i, 181. Trică Ilie, odăiaș la despărțirea de „Albastru”, dă țignale dintr-un dud. klopștok, f. 141, cf. 315. A adus „poșta”? – Nu, n-a adus-o încă; trebuie să vină odăiașu cu ea. p. constant, r. 110. 2. s. m. (Învechit) Cămăraș, camerier, fecior, valet; odagiu (2). cf. lm, ddrf, barcianu. 3. s. m. și f. (Învechit și regional) Om care locuiește afară din sat, într-o odaie1 (4) (dl); angajat în slujba unei tîrle, îngrijitor la o odaie1 (6) (șio ii1 275, mat'.1 dialect, i, 74). Nevasta mai frumoasă la turci mi-este odăiașă. Mat. folk. 97.pl.: odăiași, -e. – Și:' hodăieș s. m. (Mat. diALECT. i, 74); (f., cu schimbare de sufix) odăia (Mat. folk. 54). – Odaie + suf. -aș.

Intrare: odăiaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • odăiaș
  • odăiașul
  • odăiașu‑
plural
  • odăiași
  • odăiașii
genitiv-dativ singular
  • odăiaș
  • odăiașului
plural
  • odăiași
  • odăiașilor
vocativ singular
  • odăiașule
  • odăiașe
plural
  • odăiașilor
odăiasă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

odăiaș, odăiașisubstantiv masculin

etimologie:
  • Odaie + -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.