11 definiții pentru ocru (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ocru [At: DDRF / V: (îrg) ~ră sf / Pl: ~uri / E: fr ocre] 1 sn Substanță de culorile galbenă, roșie și brună, amestecate în diverse proporții, formată în cea mai mare parte din argilă, conținând oxizi de fier și de mangan, folosită ca pigment la prepararea unor vopsele. 2 sn Vopsea preparată din această substanță. 3 a De culoare galben-brună.

ÓCRU s. n., adj. invar. 1. S. n. Varietate de argilă de culoare galbenă, roșie, brună etc., formată din hidroxizi de fier și folosită ca pigment la fabricarea unor vopsele. 2. S. n. Vopsea preparată din ocru (1). 3. Adj. invar. Culoare galbenă-brună. 4. S. n. Culoare ocru (3). – Din fr. ocre.

ÓCRU s. n. 1. Varietate de argilă de culoare galbenă, roșie, brună etc., formată din hidroxizi de fier și folosită ca pigment la fabricarea unor vopsele. 2. Vopsea preparată din ocru (1). 3. (Adesea adjectival) Culoare galbenă-brună. – Din fr. ocre.

ÓCRU s. n. Argilă de culoare galbenă, roșie, brună etc. conținînd oxizi de fier și uneori oxizi de mangan și folosită ca pigment la fabricarea unor vopsele; vopsea preparată din această argilă.

ÓCRU s.n. Argilă de culoare galbenă, roșie, brună etc., folosită la fabricarea unor vopsele; vopsea preparată din această argilă. // adj. invar. De culoare galben-brună. [< fr. ocre].

ÓCRU I. s. n. varietate de argilă galbenă, roșie sau brună, în pictură. ◊ vopsea din această argilă. II. adj. inv., s. n. (de) culoare galben-brună. (< fr. ocre, lat. ochra, gr. okhra)

ÓCRU n. 1) Pigment mineral galben (sau roșu). 2) Vopsea preparată din astfel de pigment. 3) Culoare galbenă-brună. [Sil. -cru-] /<fr. ocre

ocru n. argilă colorată și întrebuințată în pictura cu uleiu: cu ocru se vopsesc scândurile dușumelei.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ócru2 (o-cru) s. n., art. ócrul

ócru s. n. (sil. -cru), art. ócrul

Intrare: ocru (s.n.)
  • silabație: o-cru
substantiv neutru (N40)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocru
  • ocrul
  • ocru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ocru
  • ocrului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ocru (s.n.)

  • 1. Varietate de argilă de culoare galbenă, roșie, brună etc., formată din hidroxizi de fier și folosită ca pigment la fabricarea unor vopsele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Vopsea preparată din ocru.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 3. Culoare ocru.
    surse: DEX '09 MDN '00

etimologie: