3 definiții pentru oceire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
oceĭésc (mă) v. refl. (vsl. otŭčaĭati). L. V. Mă desnădăjduĭesc.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ocei (-ceiesc, it), vb. refl. – A despera. Sl. otucejati (Tiktin). Sec. XVII, înv. – Der. (înv.) oceianie (var. o(t)ceaianie), s. f. (desperare), din sl. otucejanije; oceință, s. f. (desperare.)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ocei, oceiesc, vb. IV (înv.) a se descuraja, a desnădăjdui.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: oceire
oceire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||