10 definiții pentru obstrucționa

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OBSTRUCȚIONA, obstrucționez, vb. I. 1. Refl. (Med.; despre lumenul organelor tubulare) A suferi o obstrucție (1). 2. Intranz. A face obstrucție (2) la... 3. Tranz. (La fotbal, handbal etc.) A împiedica pe atacantul advers să ajungă la minge, fără a juca. [Pr.: -ți-o-] – De la obstrucție.

obstrucționa [At: DN3 / P: ~ți-o~ / Pzi: ~nez / E: obstrucție] 1 (Med; d. lumenul organelor tubulare) A suferi o obstrucție (1). 2 vi A face obstrucție (2) la ceva. 3 vt (La fotbal, handbal etc.) A împiedica atacantul advers să ajungă la minge, fără a juca.

OBSTRUCȚIONA, obstrucționez, vb. I. 1. Refl. (Med.; despre lumenul organelor tabulare) A suferi o obstrucție (1). 2. Intranz. A face obstrucție (2) la... 3. Tranz. (La fotbal, handbal etc.) A împiedica pe atacantul advers să ajungă la minge, fără a juca. [Pr.: -ți-o-] – De la obstrucție.

OBSTRUCȚIONA vb. I. tr., refl. (Rar) A face, a suferi o obstrucție. [Pron. -ți-o-. / < obstrucție + -ona].

OBSTRUCȚIONA vb. I. tr., refl. a face, a suferi o obstrucție (1). II. tr. (la fotbal, handbal etc.) a împiedica pe atacantul advers să ajungă la minge, fără a juca. (< obstrucție + -ona)

obstrucționa vb. I A face obstrucție la... ◊ „Cine obstrucționează dezbaterea televizată a Raportului Comisiei Apartamentul?” Expr. Mag. 25/95 p. 2 (din obstrucție + -ona; DN3, DEX-S)

A SE OBSTRUCȚIONA pers. 3 se ~ea med. (despre lumenul organelor tubulare) A se astupa ca urmare a unui proces, a unui obstacol situat în interiorul organismului. [Sil. -ți-o-] /Din obstrucție

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

obstrucționa (a ~) (desp. -ți-o-) vb., ind. prez. 1 sg. obstrucționez, 3 obstrucționea; conj. prez. 1 sg. să obstrucționez, 3 să obstrucționeze

*obstrucționa (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 obstrucționea

obstrucționa vb., ind. prez. 1 sg. obstrucționez, 3 sg. și pl. obstrucționea

Intrare: obstrucționa
  • silabație: -ți-o-na info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • obstrucționa
  • obstrucționare
  • obstrucționat
  • obstrucționatu‑
  • obstrucționând
  • obstrucționându‑
singular plural
  • obstrucționea
  • obstrucționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • obstrucționez
(să)
  • obstrucționez
  • obstrucționam
  • obstrucționai
  • obstrucționasem
a II-a (tu)
  • obstrucționezi
(să)
  • obstrucționezi
  • obstrucționai
  • obstrucționași
  • obstrucționaseși
a III-a (el, ea)
  • obstrucționea
(să)
  • obstrucționeze
  • obstrucționa
  • obstrucționă
  • obstrucționase
plural I (noi)
  • obstrucționăm
(să)
  • obstrucționăm
  • obstrucționam
  • obstrucționarăm
  • obstrucționaserăm
  • obstrucționasem
a II-a (voi)
  • obstrucționați
(să)
  • obstrucționați
  • obstrucționați
  • obstrucționarăți
  • obstrucționaserăți
  • obstrucționaseți
a III-a (ei, ele)
  • obstrucționea
(să)
  • obstrucționeze
  • obstrucționau
  • obstrucționa
  • obstrucționaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

obstrucționa, obstrucționezverb

etimologie:
  • de la obstrucție DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.