10 definiții pentru obstructiv
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OBSTRUCTIV, -Ă, obstructivi, -e, adj. (Med.) Care astupă, care oprește circulația normală în organism; care produce o obstrucție. – Din fr. obstructif.
OBSTRUCTIV, -Ă, obstructivi, -e, adj. (Med.) Care astupă, care oprește circulația normală în organism; care produce o obstrucție. – Din fr. obstructif.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
obstructiv, ~ă a [At: DL / Pl: ~i, ~e / E: fr obstructif] (Med) Care poate provoca o obstrucție (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OBSTRUCTIV, -Ă, obstructivi, -e, adj. Care astupă, care oprește circulația normală în organism.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OBSTRUCTIV, -Ă adj. Care poate cauza o obstrucție; obstruant. [< fr. obstructif].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OBSTRUCTIV, -Ă adj. care poate cauza o obstrucție (1); obstrucțional. (< fr. obstructif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
OBSTRUCTIV ~ă (~i, ~e) med. Care provoacă obstrucția unui sistem tubular din organism; care oprește circulația normală. /<fr. obstructif
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
obstructiv adj. m., pl. obstructivi; f. obstructivă, pl. obstructive
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
obstructiv adj. m., pl. obstructivi; f. obstructivă, pl. obstructive
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
obstructiv adj. m., pl. obstructivi; f. sg. obstructivă, pl. obstructive
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OBSTRUCTIV adj. v. obstruant.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
obstructiv, obstructivăadjectiv
- 1. Care astupă, care oprește circulația normală în organism; care produce o obstrucție. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00sinonime: obstruant obstrucțional
etimologie:
- obstructif DEX '09 DEX '98 DN