33 de definiții pentru obsigă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

obsi sf [At: COTEANU, PL. 14 / V: (reg) ocs~, ofi~, ofs~, ohi~, ohs~, opți~, ors~, oschi~, osfică, osfi~, oshi~, osică, os~, osti~, ovăsică, ovsică, ovs~, us~, uzi~ / S și: ops~ / E: bg обсига, srb ovsika] (Bot; reg) 1 Plantă cu frunzele liniare sau liniar-lanceolate, cu florile așezate în spiculețe, golașe sau păroase, care crește prin semănături Si: (reg) iarba-ovăzului, iarba-vântului, odaie, secărea (Bromus secalinus). 2 Plantă cu tulpina glabră, cu frunze păroase și aspre, cu florile dispuse în spiculețe, care rămâne mult timp verde și crește prin locurile cultivate și necultivate (Bromus sterilis). 3 Plantă cu spice asemănătoare cu ale orzului, cu țepi, așezate în vârful tulpinii (Bromus mollis). 4 Plantă cu rădăcini puternice și tulpina înaltă, cultivată pentru furaj (Bromus inermis). 5 Plantă cu frunzele rigide și cu spicele verzui sau verzi-gălbui, care crește pe coline aride, pietroase și prin tufișuri (Brachypodium pinnatum). 6 Plantă cu rădăcina fibroasă și frunzele moi, de culoare verde-închis, atârnând în jos, care crește prin păduri și tufișuri (Brachypodium silvaticum). 7 Zizanie (Lolium perenne). 8 Sălbăție (Lolium temulentum). 9 Ovăz sălbatic Si: (reg) odos (Avena fatua). 10 Alac (Triticum spelta). 11 Pir (Agropyrum repens). 12 Neghină (Agrostemma githago). 13 Ovăsiță (Bromus tectorum).

OBSIGĂ s. f. Numele mai multor specii de plante erbacee asemănătoare cu ovăzul, cultivate pentru nutreț (Bromus și Brachypodium). – Din bg. obsila, sb. ovsika.

OBSÍGĂ s. f. Numele mai multor specii de plante erbacee asemănătoare cu ovăzul, cultivate pentru nutreț (Bromus și Brachypodium). – Din bg. obsila, scr. ovsika.

OBSÍGĂ s. f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee asemănătoare cu ovăzul, cultivate pentru nutreț (specii de Bromus și Brachypodium); zizanie.

OBSÍGĂ f. Plantă erbacee asemănătoare cu ovăzul, care crește prin fânețe și prin pășuni sau este cultivată pentru nutreț. /<bulg. obsila, sb. ovsika

obsigă f. iarba ovăzului (Bromus secalinus). [Și ovsigă = serb. OVSIK].

opți sf vz obsigă[1]

  1. În surse mai vechi, cuvântul este tipărit în forma: opsi LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

obsígă s. f., g.-d. art. obsígii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OBSÍGĂ s. (BOT.; Bromus secalinus) (reg.) odaie, secărea, iarba-ovăzului, iarba-vântului.

OBSÍGĂ s. v. raigras englezesc, sălbăție, zizanie.

OBSI s. (BOT.; Bromus secalinus) (reg.) odaie, secărea, iarba-ovăzului, iarba-vîntului.

obsi s. v. RAIGRAS ENGLEZESC. SĂLBĂȚIE. ZIZANIE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

obsígă (obsígi), s. f. – Plante furajere (Bromus secalinus, Bromus sterilis, Brachypodium pinnatum). – Var. (o)psigă. Bg. obsiga (Conev 46), sb. ovsika (Candrea), din sl. ovsa „ovăz”, cf. ovăz.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

OBSÍGĂ (< scr.) s. f. Plantă furajeră perenă din familia gramineelor cu rădăcini puternice, stoloni subterani lungi și tulpina înaltă până la 140 cm, cu frunze liniare, late, și cu inflorescența un panicul (Bromus inermis). Foarte rezistentă la secetă, intră în componența pășunilor și fânețelor cultivate, în amestec cu alte graminee și leguminoase. Se mai cultivă pe pante expuse eroziunii, pe taluzuri și diguri, nisipuri mișcătoare etc. Crește și spontan în fânețele din regiunile secetoase.

BRACHYPODIUM P. Beauv., OBSIGĂ, fam. Gramineae. Gen originar din Africa de N, Asia, America de N și Europa Continentală, cca 7 specii, erbacee, cu rizom repent sau rădăcină fibroasă. Frunze rigide sau moi, verzi-închis sau verzi-gălbui. Spiculețe, aproape cilindrice, cu multe flori,. Glume superioare aristate, în vîrf cu cca 9 nervuri, palee cu peri asprii.

BROMUS L., OBSIGĂ, fam. Gramineae. Gen originar din zona continentală, cca 110 specii, erbacee, anuale, bienale sau perene. Tulpină glabră. Frunze liniare sau liniar-lanceolate, cu vagina glabră sau pubescentă, aproape în întregime deschisă. Flori hermafrodite (3 stamine, rareori mai puține, stigmat pornind din partea laterală a ovarului, peri rigizi, pectinați, pe marginea paleelor), în spiculețe multiflore, păroase sau glabre, formînd o paniculă ușor laxă ale cărei ramuri sînt dispuse alternativ, pe 2 rînduri.

Intrare: obsigă
substantiv feminin (F47)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obsi
  • obsiga
plural
genitiv-dativ singular
  • obsigi
  • obsigii
plural
vocativ singular
plural

obsigă Bromus secalinus

etimologie: