6 definiții pentru obrintit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

obrintit1 sn [At: H XVII, 75 / V: obrân~ / Pl: (rar) ~uri / E: obrinti] (Reg) 1-2 Obrinteală (1-2).

obrintit2, ~ă a [At: CALENDARIU (1814), 167/1 / V: (reg) obrân~ / Pl: ~iți, ~e / E: obrinti] 1-2 (Îvp; d. răni, bube) Inflamat (din cauza frigului). 3 (Reg; d. persoane) Slăbănog.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OBRINTIT s. 1. v. inflamare. 2. v. tumefiere.

OBRINTIT s. (MED.) 1. congestionare, inflamare, inflamație, iritare, obrinteală, obrintire, obrintitură, umflare, (reg.) bobotire. (~ unei plăgi.) 2. inflamare, inflamație, obrinteală, obrintire, obrintitură, tumefacție, tumefiere, umflare, (reg.) bobotire. (~ brațului.)

Intrare: obrintit
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obrintit
  • obrintitul
  • obrintitu‑
plural
  • obrintituri
  • obrintiturile
genitiv-dativ singular
  • obrintit
  • obrintitului
plural
  • obrintituri
  • obrintiturilor
vocativ singular
plural
obrântit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)