9 definiții pentru obrăjor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

obrăjor sm [At: POLIZU / Pl: ~i și (nob, sn) ~oare / E: obraz + -ior] 1-6 (Șhp) Obraz (1, 30-31) (mic) Si: obrăjel (1-6).

OBRĂJÓR, obrăjori, s. m. Diminutiv al lui obraz; obrăjei. – Obraz + suf. -ior.

OBRĂJÓR, obrăjori, s. m. Diminutiv al lui obraz; obrăjel. – Obraz + suf. -ior.

OBRĂJÓR, obrăjori, s. m. Diminutiv al lui obraz. Mama toarnă cu tot zorul Apă-n pumni și se grăbește La copil și-i răcorește Obrăjorul. COȘBUC, P. I 222. Toată lumea să mira de obrăjorii lui cei frumoși. RETEGANUL, P. II 8. Vinu-i roșu dulcișor, Ca și dalbu-ți obrăjor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 373.

obrăjél m., pl. eĭ, și obrăjór m. Fam. Obraz mic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

obrăjór (o-bră-) s. m., pl. obrăjóri

obrăjór s. m. (sil. -bră-), pl. obrăjóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OBRĂJÓR s. fețișoară, (fam.) mutrișoară.

OBRĂJOR s. fețișoară, (fam.) mutrișoară.

Intrare: obrăjor
  • silabație: o-bră-jor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obrăjor
  • obrăjorul
  • obrăjoru‑
plural
  • obrăjori
  • obrăjorii
genitiv-dativ singular
  • obrăjor
  • obrăjorului
plural
  • obrăjori
  • obrăjorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

obrăjor

  • 1. Diminutiv al lui obraz; obraz mic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC Scriban sinonime: obrăjel 3 exemple
    exemple
    • Mama toarnă cu tot zorul Apă-n pumni și se grăbește La copil și-i răcorește Obrăjorul. COȘBUC, P. I 222.
      surse: DLRLC
    • Toată lumea să mira de obrăjorii lui cei frumoși. RETEGANUL, P. II 8.
      surse: DLRLC
    • Vinu-i roșu dulcișor, Ca și dalbu-ți obrăjor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 373.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Obraz + sufix -ior.
    surse: DEX '09 DEX '98