8 definiții pentru oberșter
Explicative DEX
oberșter[1] sm [At: JAHRESBER, X, 200 / V: (reg) obărst~, obăr~, obârștăr, obâșt~ / E: ger Oberșter] (Îrg) Colonel . modificată
- În original, greșit tipărit: obeșter. O confirmă referințele încrucișate ale variantelor și etimologia cuvântului, dar și ordonarea alfabetică a acestuia — LauraGellner
obărster sm vz oberșter
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
obărșter sm vz oberșter
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
obârster sm vz oberșter
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
obârșter sm vz oberșter
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
OBERȘTER s. v. colonel.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
oberșter s. v. COLONEL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
OBERȘTER s. în. (învechit și regional) Colonel. Tuturor ghinărarilor și oberșterilor și la toate alte tistori să poruncește (a. 1792). jahresber. x, 200. Fiind acolea un polcovnic adecă obărster și un maior cu cevași oaste amestecată... turcii au dat năvală... și au prăpădit acea oaste. dionisie, c. 175. Francezii... l-au făcut [pe Bonaparte] obîrster, adecă... polcovnic mare. id. ib. 211. – Pl.: oberșteri. – Și : obărster, obărșter (mîndrescu, i. g. 69), obîrster, obîrștăr (com. pașca), obîșter (mîndrescu, i. g. 69, accentuat și obîșter lexic reg. 92) s. m. – Din germ. Oberster. Cf. magh. óbester.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de ifteni
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||