10 definiții pentru oară (zool.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OÁRĂ2 oare, s. f. (Reg.) Orătanie. – Lat. ovaria „ouătoare”.

oa2 sf [At: ECONOMIA, 36/3 / V: (reg) h~ / Pl: ~re / E: ml ovaria] 1 (Reg; mpl) Păsări de curte Si: orătanie, (reg) galiță, gujălie. 2-3 (Reg) Animal (sălbatic). 4 (Reg) Păduche. 5 (Reg) Vierme.

OÁRĂ2, oare, s. f. (Reg.) Orătanie. – Lat. ovaria „ouătoare”.

OÁRĂ2, oare, s. f. (Regional; mai ales la pl.) Pasăre de curte; orătanie, galiță. Să aducă porumbul și meiul cu banița, ca să-și îndestuleze el... drăguțele lui de păsări. Dar să te ții bătaie pe oare. MACEDONSKI, O. III 50. – Pl. și: (învechit) oară (PANN, P. V. II 64).

2) oáră (oa dift.) f., pl. e (poate d. lat. ovarius, „păzitor de oŭă, de găinĭ”, considerat și ca adj. „de oŭă”, al căruĭ pl. ovaria a ajuns să însemne „păsărĭ domestice, găinĭ”). Vest. Pop. Pasăre domestică, maĭ ales găină: curtea plină de oare, gîște, rațe. – Și hoară (vest). Și oratăniĭ (Olt.) și (h)orăténiĭ (sud), angăriĭ, galițe. V. gobaĭe.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

oáră2 (orătanie) (reg.) s. f., g.-d. art. oárei; pl. oáre

oáră (zool.) s. f., g.-d. art. oárei; pl. oáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OÁRĂ s. v. orătanie, pasăre.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

oáră (oáre), s. f. – (Trans., Munt.) Pasăre de curte. – Var. hoară. Probabil din lat. *ōvāria „care dă ouă” (Candrea-Dens., 1295; REW 6128 preferă ipoteza unui der. rom. de la ou). E mai puțin probabilă der. din lat. *avula (Giuglea, Dacor., V, 897; cf. REW 836a) și încă și mai puțin cea din lat. ala (Tiktin). Se folosește mai ales la pl.Der. orătanie (var. orătenie), s. f. (Olt., Munt., pasăre de curte; stîrpitură).

Intrare: oară (zool.)
oară1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oa
  • oara
plural
  • oare
  • oarele
genitiv-dativ singular
  • oare
  • oarei
plural
  • oare
  • oarelor
vocativ singular
plural

oară (zool.)

  • 1. regional Pasăre de curte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: galiță orătanie attach_file un exemplu
    exemple
    • Să aducă porumbul și meiul cu banița, ca să-și îndestuleze el... drăguțele lui de păsări... Dar să te ții bătaie pe oare. MACEDONSKI, O. III 50.
      surse: DLRLC
  • comentariu învechit Plural și: oară.
    surse: DLRLC

etimologie: