7 definiții pentru oțapoc oțapop oțăpoc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

oțapoc sn [At: N. TEST. (1648), 75r/12 / V: (reg) oțăp~, aț~, ~op / Pl: ? / E: ns cf slv оцѣпити сѧ] (Înv) Așchie.

oțapóc n., pl. oace (vsl. *ot-cĭepokŭ, d. cĭepati, a despica; rut. otcúpok, rus. oščépok, ceh. océpek. V. țeapă). Vechĭ. Așchie, țeapcă. – Și aț-.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OȚAPÓC s. v. așchie, surcea, surcică, țandără.

oțapoc s. v. AȘCHIE. SURCEA. SURCICĂ. ȚANDĂRĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

oțapóc (-oáce), s. n. – Așchie, țandără. Rut. otcupok, rus. oščepok (Tiktin), din sl. cepati „a împărți”. Sec. XVII, înv.

Intrare: oțapoc
substantiv neutru (N20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oțapoc
  • oțapocul
  • oțapocu‑
plural
  • oțapoace
  • oțapoacele
genitiv-dativ singular
  • oțapoc
  • oțapocului
plural
  • oțapoace
  • oțapoacelor
vocativ singular
plural
oțapop
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oțăpoc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)