5 definiții pentru năprui (s.m.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂPRUI, -IE, năprui, adj., s. m. și f. (Reg.) (Om) prost, idiot. – Et. nec.

NĂPRUI, -IE, năprui, adj., s. m. și f. (Reg.) (Om) prost, idiot. – Et. nec.

năprui, ~e smf, a [At: COȘBUC, P. I., 272 / Pl: ~ / E: nct] (Reg) 1-2 (Om) prost. 3-4 (Om) țicnit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

năprui (reg.) (desp. nă-prui) adj. m., s. m., pl. năprui; adj. f., s. f. năpruie, pl. năprui

năprui (reg.) (nă-prui) adj. m., s. m., pl. năprui; adj. f., s. f. năpruie, pl. năprui

năprui adj. m., s. m. (sil. -prui), f. năpruie; pl. m. și f. năprui

Intrare: năprui (s.m.)
  • silabație: nă-prui info
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năprui
  • năpruiul
  • năpruiu‑
plural
  • năprui
  • năpruii
genitiv-dativ singular
  • năprui
  • năpruiului
plural
  • năprui
  • năpruilor
vocativ singular
  • năpruiule
plural
  • năpruilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

năprui, năpruisubstantiv masculin
năpruie, năpruisubstantiv feminin
năprui, năpruieadjectiv

  • 1. regional (Om) prost, idiot. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cum era puțin năprui Făcea ca din cioc-pocul lui Să nu-nțelegem multe. COȘBUC, P. I 272. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.