10 definiții pentru nădușit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂDUȘIT, -Ă, nădușiți, -te, adj. 1. Transpirat, asudat. 2. (Pop.) Care este pe punctul de a se sufoca, de a se îneca sau care a murit sufocat. – V. năduși.

NĂDUȘIT, -Ă, nădușiți, -te, adj. 1. Transpirat, asudat. 2. (Pop.) Care este pe punctul de a se sufoca, de a se îneca sau care a murit sufocat. – V. năduși.

NĂDUȘIT, -Ă, nădușiți, -te, adj. 1. Transpirat, asudat. 2. (Pop.) Care este pe punctul de a se sufoca, de a se îneca sau care a murit sufocat. – V. năduși.

nădușit, ~ă a [At: MAIOR, P. 124/7 / Pl: ~iți, ~e / E: năduși] 1 Transpirat. 2-3 (Îvp) (Aproape) sufocat. 4 (Rar) Care fierbe în abur, bine acoperit Si: înnăbușit.

NĂDUȘIT, -Ă, nădușiți, -te, adj. 1. Asudat, transpirat. Un miros de corpuri nădușite. CAMIL PETRESCU, T. II 68. Flăcăii... își plesnesc tureacii cizmelor cu palmele nădușite. REBREANU, I. 12. 2. (Neobișnuit) Sufocat, înecat, sugrumat. Taci, strigă cu glas nădușit și tremurînd vecinul meu. NEGRUZZI, S. I 236. ◊ (Adverbial, în forma înădușit) Odată încep ele a se boci înădușit și a se bate cu pumnii peste cap. CREANGĂ, P. 174. – Variantă: înădușit, -ă (CREANGĂ, P. 174, ALECSANDRI, P. II 11) adj.

nădușit a. 1. plin de nădușeală; 2. afundat: glasuri nădușite AL.; 3. acoperit: bucate nădușite.

înădușít și (maĭ rar) nădușit, -ă adj. Est. Înăbușit, asfixiat, sufocat. Înfundat: huĭet înădușit, stufatu e un fel de mîncare înădușită. Vest (năd-). Asudat. Adv. În mod înădușit: răsună înădușit.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

NĂDUȘIT adj. v. asfixiat, înăbușit, înecat, sufocat.

NĂDUȘIT adj. asudat, înnădușit, transpirat, ud, (prin Olt.) năboit. (Om ~.)

nădușit adj. v. ASFIXIAT. ÎNĂBUȘIT. ÎNECAT. SUFOCAT.

Intrare: nădușit
nădușit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nădușit
  • nădușitul
  • nădușitu‑
  • năduși
  • nădușita
plural
  • nădușiți
  • nădușiții
  • nădușite
  • nădușitele
genitiv-dativ singular
  • nădușit
  • nădușitului
  • nădușite
  • nădușitei
plural
  • nădușiți
  • nădușiților
  • nădușite
  • nădușitelor
vocativ singular
plural
înădușit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înădușit
  • ‑nădușit
  • înădușitul
  • înădușitu‑
  • ‑nădușitul
  • ‑nădușitu‑
  • înăduși
  • ‑năduși
  • înădușita
  • ‑nădușita
plural
  • înădușiți
  • ‑nădușiți
  • înădușiții
  • ‑nădușiții
  • înădușite
  • ‑nădușite
  • înădușitele
  • ‑nădușitele
genitiv-dativ singular
  • înădușit
  • ‑nădușit
  • înădușitului
  • ‑nădușitului
  • înădușite
  • ‑nădușite
  • înădușitei
  • ‑nădușitei
plural
  • înădușiți
  • ‑nădușiți
  • înădușiților
  • ‑nădușiților
  • înădușite
  • ‑nădușite
  • înădușitelor
  • ‑nădușitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nădușit, nădușiadjectiv

  • 1. Asudat, năboit, transpirat, ud. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Un miros de corpuri nădușite. CAMIL PETRESCU, T. II 68. DLRLC
    • format_quote Flăcăii... își plesnesc tureacii cizmelor cu palmele nădușite. REBREANU, I. 12. DLRLC
  • 2. popular Care este pe punctul de a se sufoca, de a se îneca sau care a murit sufocat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Taci, strigă cu glas nădușit și tremurînd vecinul meu. NEGRUZZI, S. I 236. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Odată încep ele a se boci înădușit și a se bate cu pumnii peste cap. CREANGĂ, P. 174. DLRLC
etimologie:
  • vezi năduși DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.