4 definiții pentru norie

Explicative DEX

noríe v. enorie.

enoríe f. (ngr. enoria, parohie, d. vgr. en-órios, din ăuntru hotarelor, d. óros, hotar. V. afurisesc). Parohie, circumscripțiunea unuĭ preut. Locuitoriĭ uneĭ enoriĭ. – Vechĭ și norie (vsl. noriĭa).

Ortografice DOOM

norie s. f., g.-d. art. noriei

Regionalisme / arhaisme

NORIE s.f. (ȚR, Trans. SE) Parohie. B: Enoria, parafĕa: norie. MARDARIE, 139; cf. ÎL, 78. C: Cf. TI (glosar). Etimologie: sl. norija, gr. nória.

Intrare: norie
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • norie
  • noria
plural
genitiv-dativ singular
  • norii
  • noriei
plural
vocativ singular
plural