5 definiții pentru nisipar (persoană)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NISIPÁR, (1) nisipari, s. m., (2) nisipare, s. n. 1. S. m. (Rar) Persoană care scoate, cară (și vinde) nisip (1). 2. S. n. Dispozitiv montat pe o locomotivă, pe un tramvai etc. care servește la distribuirea nisipului (1) la roți pentru a împiedica patinarea acestora. – Nisip + suf. -ar.

nisipar [At: POLIZU / V: (reg) năsâp~, năsâpăr, năși~ / Pl: (1, 4) ~i, (2-3) ~e / E: nisip + -ar] 1 sm Persoană care scoate, cară și vinde nisip (1). 2 sn Dispozitiv montat pe o locomotivă, pe un tramvai etc., pentru a distribui nisip (1) la roți, împiedicând alunecarea acestora. 3 sn Clepsidră. 4 sm (Iht) Nisipariță (3) (Cobitis caspia romanica).

NISIPÁR, (1) nisipari, s. m., (2) nisipare, s. n. 1. S. m. Persoană care scoate, cară (și vinde) nisip (1). 2. S. n. Dispozitiv montat pe o locomotivă, pe un tramvai etc. care servește la distribuirea nisipului (1) la roți pentru a împiedica patinarea acestora. – Nisip + suf. -ar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nisipár1 (persoană) (rar) s. m., pl. nisipári

nisipár (persoană) s. m., pl. nisipári

Intrare: nisipar (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nisipar
  • nisiparul
  • nisiparu‑
plural
  • nisipari
  • nisiparii
genitiv-dativ singular
  • nisipar
  • nisiparului
plural
  • nisipari
  • nisiparilor
vocativ singular
  • nisiparule
  • nisipare
plural
  • nisiparilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nisipar (persoană)

  • 1. rar Persoană care scoate, cară (și vinde) nisip.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Nisip + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09