5 definiții pentru nimicit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NIMICÍT, -Ă, nimiciți, -te, adj. Care a fost redus la nimic; distrus. – V. nimici.

NIMICÍT, -Ă, nimiciți, -te, adj. Care a fost redus la nimic; distrus. – V. nimici.

nimicit, ~ă a [At: HELIADE, O. I, 411 / Pl: ~iți, ~e / E: nimici] 1 Desființat. 2 Redus la nimic Si: distrus, exterminat, lichidat. 3 Stârpit. 4 Anulat. 5 (Înv; d. o lege) Care și-a pierdut valabilitatea. 6 (Fig) Zdrobit. 7 (Fig) Copleșit. 8 (Înv; fig) Sleit. 9 (Înv; fig) Topit. 10 (Înv; d. oameni) Desconsiderat. 11 (Înv; d. oameni) Înjosit. 12 (Înv; pex; d. oameni) De nimic Si: josnic.

NIMICÍT, -Ă, nimiciți, -te, adj. Distrus, prăpădit, zdrobit.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NIMICÍT adj. 1. v. distrus. 2. distrus, exterminat, stârpit. (O populație ~.) 3. distrus, lichidat, potopit, prăpădit, sfărâmat, zdrobit, (înv. și pop.) risipit, (pop.) zdrumicat, (înv.) stropșit. (Dușmanul zăcea ~.) 4. distrus, zdrobit, (înv. și reg.) spart. (O cetate ~.)

NIMICIT adj. 1. devastat, distrus, pîrjolit, pustiit. (Un teritoriu ~ în urma războiului.) 2. distrus, exterminat, stîrpit. (O populație ~.) 3. distrus, potopit, prăpădit, zdrobit, (înv. și pop.) risipit, (pop.) zdrumicat, (înv.) stropșit. (Dușmanul zăcea ~.) 4. distrus, zdrobit, (înv. și reg.) spart. (O cetate ~.)

Intrare: nimicit
nimicit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nimicit
  • nimicitul
  • nimicitu‑
  • nimici
  • nimicita
plural
  • nimiciți
  • nimiciții
  • nimicite
  • nimicitele
genitiv-dativ singular
  • nimicit
  • nimicitului
  • nimicite
  • nimicitei
plural
  • nimiciți
  • nimiciților
  • nimicite
  • nimicitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nimicit

etimologie:

  • vezi nimici
    surse: DEX '98 DEX '09