6 definiții pentru nișter
Explicative DEX
nișter sn [At: (a. 1715) ȘIO II2, 157 / Pl: ~e / E: tc nişter] (Tcî) Lanțetă.
niștér n., pl. e saŭ urĭ (turc. [d. pers.] nișter). Vechĭ. Rar. Lanteță. Bisturiŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Etimologice
nișter (-re), s. n. – Lanteță. Tc. nișter (Lokotsch 1576; Tiktin), cf. ngr. νηστέρι. Sec. XIX, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
NIȘTER s. v. bisturiu, cuțit, lanțetă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nișter s. v. BISTURIU. CUȚIT. LANȚETĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
NIȘTER s. n. (Turcism învechit) Lanțetă; bisturiu. Pe aceste fete gemine unii din gerahi văzîndu-le, au zis că pot să le despartă cu nișterul (a. 1715). șio n2, 157, cf. ddrf, barcianu. Chirurgul (numit odinioară gerah), la care se rapoartă vorbe ca nișter, serpengea și tiftic. șio i, CCXXXVII, cf. ALEXI, W., TDRG. – pl.: niștere. ddrf. – Din tc. nișter.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de ifteni
- acțiuni
Intrare: nișter
nișter substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)