neutrofil, ~ă [At: DN³ / P: ne-u~ / Pl: ~i, ~e / E: fr neutrophile] 1-2 sn, a (Leucocit) care are afinitate pentru coloranții neutri. 3 a (D. plante) Adaptat la o reacție neutră a solului.

NEUTROFIL, -Ă adj., s.n. (Leucocit) cu afinitate pentru coloranții neutri; apt a trăi în mediu nici acid, nici alcalin. ♦ (Despre plante) Adaptat la o reacție neutră a solului. [< fr. neutrophile].

NEUTROFIL, -Ă adj. 1. (despre leucocite polinucleare) cu afinitate pentru coloranții acizi și bazici. 2. (despre organisme) care trăiește în soluri neutre. (< fr. neutrophile)

NEUTRO- „compuși chimici neutri”. ◊ L. neuter, neutra „nici unul din doi, neutru” > fr. neutro-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. neutro-. □ ~bazofil (v. bazo-, v. -fil₁), adj., (despre sol) care este bogat în humus și are pH-ul de 6-8; ~fil (v. -fil₁), adj., s. f. și n., 1. adj., s. n., (Leucocit) care prezintă afinitate pentru coloranții bazici. 2. adj., s. f. pl., (Plante) care s-au adaptat la reacțiile neutre ale solului; ~filie (v. -filie₁), s. f., 1. Pătrundere a leucocitelor neutrofile în sînge. 2. Afinitate atît pentru coloranții bazici, cît și pentru cei acizi; ~penie (v. -penie), s. f., reducere a proporției de granulocite neutrofile în circulația periferică.