6 definiții pentru neurocibernetică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEUROCIBERNÉTICĂ s.f. Disciplină nouă care își propune să cerceteze activitatea creierului, ca organ al gândirii, cu ajutorul mijloacelor ciberneticii. [Gen. -cii. / < fr. neurocybernétique].

NEUROCIBERNÉTIC, -Ă, neurocibernetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Disciplina care cercetează activitatea creierului, ca organ al gândirii, cu ajutorai mijloacelor cibernetice. 2. Adj. De neurocibemetică. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neurocybernetique.

neurocibernetic, ~ă [At: DEX / P: ne-u~ / Pl: (2-4) ~ici, ~ice / E: fr neurocibernétique] 1 sfs Disciplină care își propune să studieze activitatea creierului, ca organ al gândirii, cu ajutorul mijloacelor cibernetice. 2 a Care aparține neurociberneticii (1). 3 Care se referă la neurocibernetică (1). 4 Care este propriu neurociberneticii (1).

NEUROCIBERNÉTIC, -Ă I. adj. referitor la neurocibernetică. II. s. f. disciplină care își propune să cerceteze cu ajutorul mijloacelor cibernetice activitatea creierului, ca organ al gândirii. (< fr. neurocybernétique)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

neurocibernétică (ne-u-) s. f., g.-d. art. neurocibernéticii

neurocibernétică s. f. (sil. ne-u-), g.-d. art. neurocibernéticii

Intrare: neurocibernetică
neurocibernetică substantiv feminin
  • silabație: ne-u-
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neurocibernetică
  • neurocibernetica
plural
genitiv-dativ singular
  • neurocibernetici
  • neurociberneticii
plural
vocativ singular
plural

neurocibernetică

  • 1. Disciplina care cercetează activitatea creierului, ca organ al gândirii, cu ajutorai mijloacelor cibernetice.
    surse: DEX '09 DN MDN '00

etimologie: