9 definiții pentru nestăpânit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

nestăpânit, ~ă a [At: DLR / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + stăpânit] 1 (D. oameni) Impulsiv. 2 (D. oameni) Care nu se poate stăpâni. 3 Care nu poate fi stăpânit.

NESTĂPÂNÍT, -Ă, nestăpâniți, -te, adj. Care nu poate fi oprit; care nu se poate stăpâni; nestăvilit, nedomolit, năvalnic. – Pref. ne- + stăpânit.

NESTĂPÂNÍT, -Ă, nestăpâniți, -te, adj. Care nu poate fi oprit; care nu se poate stăpâni; nestăvilit, nedomolit, năvalnic. – Ne- + stăpânit.

NESTĂPÎNÍT, -Ă, nestăpîniți, -te, adj. Care nu poate fi oprit, nestăvilit. Din cînd în cînd, în pacea asta, năvălea cucoana Casuca, cu rîsetele, cu înduioșările și șuvoaiele ei de vorbă nestăpînită. SADOVEANU, O. IV 82. Zbucni într-un hohot de plîns nestăpînit. VLAHUȚĂ, O. A. III 15.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!nestăpânít (nes-tă-/ne-stă-) adj. m., pl. nestăpâníți; f. nestăpânítă, pl. nestăpâníte

nestăpânít adj. m. (sil. mf. -stă-), pl. nestăpâníți; f. sg. nestăpânítă, pl. nestăpâníte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NESTĂPÂNÍT adj. 1. v. focos. 2. v. violent. 3. v. impetuos. 4. v. repezit. 5. nedomolit, nepotolit, (fig.) nesățios. (Iubire ~ de bani.) 6. v. dezlănțuit.

Nestăpânit ≠ reținut

NESTĂPÎNIT adj. 1. aprig, focos, sălbatic, sireap, vijelios, (înv.) zmeios. (Un armăsar ~.) 2. agresiv, bătăios, brutal, coleric, dur, impulsiv, iute, violent, (fam. fig.) belicos. (Un om ~.) 3. aprig, furtunos, impetuos, impulsiv, iute, înflăcărat, înfocat, năvalnic, nedomolit, nepotolit, nestăvilit, sălbatic, tumultuos, vehement, violent, (fig.) aprins, viforos, vijelios, vulcanic. (Un temperament ~.) 4. repezit. (Gesturi ~.) 5. nedomolit, nepotolit, (fig.) nesățios. (Iubire ~ de bani.) 6. debordant, dezlănțuit, furtunos, impetuos, năvalnic, nestăvilit, tumultuos. (Într-un ritm ~.)

Intrare: nestăpânit
nestăpânit adjectiv
  • silabație: nes-tă-, ne-stă-
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nestăpânit
  • nestăpânitul
  • nestăpânitu‑
  • nestăpâni
  • nestăpânita
plural
  • nestăpâniți
  • nestăpâniții
  • nestăpânite
  • nestăpânitele
genitiv-dativ singular
  • nestăpânit
  • nestăpânitului
  • nestăpânite
  • nestăpânitei
plural
  • nestăpâniți
  • nestăpâniților
  • nestăpânite
  • nestăpânitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nestăpânit

  • 1. Care nu poate fi oprit; care nu se poate stăpâni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: nedomolit nestăvilit năvalnic (adj.) antonime: reținut 2 exemple
    exemple
    • Din cînd în cînd, în pacea asta, năvălea cucoana Casuca, cu rîsetele, cu înduioșările și șuvoaiele ei de vorbă nestăpînită. SADOVEANU, O. IV 82.
      surse: DLRLC
    • Zbucni într-un hohot de plîns nestăpînit. VLAHUȚĂ, O. A. III 15.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Prefix ne- + stăpânit.
    surse: DEX '09