6 definiții pentru neopozitivist (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEOPOZITIVÍST, -Ă, neopozitiviști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al neopozitivismului. 2. Adj. Care ține de neopozitivism. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-positiviste.

NEOPOZITIVÍST, -Ă, neopozitiviști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al neopozitivismului. 2. Adj. Care ține de neopozitivism. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-positiviste.

neopozitivist, ~ă [At: CONTEMP., 1949, nr. 120, 7/6 / P: ne-o~ / Pl: ~iști, ~e / E: fr néo-positiviste] 1 a Care se referă la neopozitivism. 2-3 smf, a (Adept) al neopozitivismului.

NEOPOZITIVÍST, -Ă adj. Referitor la neopozitivism. // s.m. și f. Adept al neopozitivismului. [Cf. fr. néo-positiviste].

NEOPOZITIVÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al neopozitivismului. (< fr. néopositiviste)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

neopozitivíst (ne-o-) adj. m., s. m., pl. neopozitivíști; adj. f., s. f. neopozitivístă, pl. neopozitivíste

neopozitivíst s. m., adj. m. (sil. ne-o-) pozitivist

Intrare: neopozitivist (s.m.)
neopozitivist2 (s.m.) substantiv masculin admite vocativul
  • silabație: ne-o-
substantiv masculin (M9)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neopozitivist
  • neopozitivistul
  • neopozitivistu‑
plural
  • neopozitiviști
  • neopozitiviștii
genitiv-dativ singular
  • neopozitivist
  • neopozitivistului
plural
  • neopozitiviști
  • neopozitiviștilor
vocativ singular
  • neopozitivistule
  • neopozitiviste
plural
  • neopozitiviștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

neopozitivist, -ă (persoană) neopozitivist neopozitivistă

  • 1. Adept al neopozitivismului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: