3 definiții pentru nemuritoare (ființă)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NEMURITÓR, -OÁRE, nemuritori, -oare, adj., s. m., s. f. 1. Adj., s. m. și f. (în unele concepții religioase și în basme) (Ființă, suflet) care nu moare niciodată, care trăiește veșnic. 2. S. m. Spec. Zeu, Dumnezeu. 3. Adj. Care este menit să reziste timpului, care este destinat să trăiască veșnic în amintirea oamenilor; care este destinat gloriei, celebrității eterne; nepieritor. – Pref. ne- + muritor.

NEMURITÓR, -OÁRE, nemuritori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (În unele concepții religioase și în basme) (Ființă, suflet) care nu moare niciodată, care trăiește veșnic. 2. S. m. Spec. Zeu, Dumnezeu. 3. Adj. Care este menit să reziste timpului, care este destinat să trăiască veșnic în amintirea oamenilor; care este destinat gloriei, celebrității eterne; nepieritor. – Ne- + muritor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nemuritór adj. m., s. m., pl. nemuritóri; adj. f., s. f. sg. și pl. nemuritoáre

Intrare: nemuritoare (ființă)
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nemuritoare
  • nemuritoarea
plural
  • nemuritoare
  • nemuritoarele
genitiv-dativ singular
  • nemuritoare
  • nemuritoarei
plural
  • nemuritoare
  • nemuritoarelor
vocativ singular
  • nemuritoare
  • nemuritoareo
plural
  • nemuritoarelor

nemuritor, -oare (ființă) nemuritoare

  • 1. (În unele concepții religioase și în basme) Ființă, suflet care nu moare niciodată, care trăiește veșnic.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Prefix ne- + muritor.
    surse: DEX '09